Numărul de Biblioteci Publice pe Regiuni de Dezvoltare și Județe

CAP I OBIECTIVUL PROIECTULUI

Pentru a realiza acest proiect, am ales statistica privind numărul de biblioteci publice pe regiuni de dezvoltare şi judeţe (cu excepţia regiunii Bucureşti - Ilfov), preluată din Anuarul Statistic al României 2005 ( pag. 386). Astfel avem de a face cu o variabilă continuă, exprimată cantitativ, o colectivitate statistică de mişcare (fiind înregistrată de-a lungul anului 2005), precum şi o distribuţie de spaţiu (fiind cercetat atât pe judeţe cât şi pe regiuni de dezvoltare).

Se urmăreşte astfel o analiza în detaliu a statisticii alese, privind sistematizarea şi prezentarea datelor atât tabelară cât şi grafică, descrierea distribuţiei prin indicatori ai tendinţei centrale ( media aritmetică, mediana şi modulul), indicatori sintetici ai variaţiei (abaterea standard, intervalul mediu de variaţie şi coeficientul de variaţie), indicatori de asimetrie ( coeficientul Yule ), indicatori de boltire ( coeficientul de boltire Pearson ) şi, nu în ultimul rând, indicatori ai concentrării ( coeficientul abaterii medii Gini).

Sistematizarea datelor se face după un program care cuprinde procedee şi metodologii de prelucrare specifice proceselor studiate precum şi unele măsuri organizatorice. În acest sens se procedează la efectuarea unor operaţiuni de centralizare, grupare şi reprezentare a datelor sub forma unei serii, tabele şi grafice. Se vor determina intervalele de variaţie, frecvenţele relative şi cumulate respectiv reprezentarea curbei frecvenţelor.

Scopul elaborării indicatorilor tendinţei centrale ai unei distribuţii este de a sintetiza datele, fiind necesară pentru a facilita manipularea şi interpretarea informaţiei. Tendinţa centrală a unei variabile statistice este măsurat prin indicatori calculaţi în mărimi medii, impunându-ne astfel să determinăm numărul mediu de biblioteci publice, numărul de biblioteci publice aflate în 50%, 25%, 10% sau chiar 90% din judeţe şi regiuni de dezvoltare. De asemenea prin intermediul indicatorilor asimetriei şi boltirii se va determina dacă distribuţia este simetrică sau asimetrică dar şi gradul de concentrare prin cei ai concentrării cu ajutorul indicelui de concentrare Gini.

CAP II OBSERVAREA STATISTICĂ

II.1. VARIABILE STATISTICE

Variabilele statistice sunt cunoscute în literatură şi sub denumirea de caracteristici statistice. Ele reprezintă însuşiri, trăsături esenţiale purtate de unităţile statistice ale unei colectivităţi, adică dimensiunile prin care se observă, respectiv se măsoară, cuantifică şi înregistrează fiecare unitate din colectivitate.

În exemplul meu, variabila statistică este reprezentată de biblioteci publice înregistrate pe judeţe, respectiv pe regiuni de dezvoltare.

Fiecare caracteristică are valori care diferă de la o unitate statistică la alta sau de la un grup de unităţi statistice la altul. Valorile unei variabile statistice se obţin prin observarea unităţilor unei colectivităţi statistice, la un moment dat sau într-un anumit interval de timp.

În exemplul meu, valorile variabilei statistice au fost obţinute de-a lungul anului 2005 şi sunt notate cu respectiv .

Variabilele statistice se notează cu litere mari: X, Y, Z, iar valorile variabilelor statistice se noteaza cu litere mici: urmate de indicile i care reprezintă locul variabilei în seria tuturor valorilor observate.

II.2. SURSE DE DATE STATISTICE

Sursa datelor este Anuarul Statistic al României. Datele alese pentru acest studiu au fost obţinute prin două categorii de surse:

▪ cercetãrile statistice exhaustive sau prin sondaj cuprinse în Programul Anual al Cercetãrilor Statistice;

▪ surse administrative

CAP III SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

Pe un eşantion de 40 de judeţe se observă numărul de biblioteci publice atât pe judeţe cât şi pe regiuni de dezvoltare.

Astfel avem următoarele date:

86,74,90,74,107,75,43,85,65,57,49,64,100,53,83,50,54,101,88,99,70,64,102,82,75,69,65,90,93,57,81,71,60,60,75,41,39,58,82,62.

III.1. GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIAŢIE se face după formula:

unde, l este mărimea intervalului de variaţie, iar k = 5 grupe.

Avem:

unităţi

Tabelul 1 Distribuţia pe judeţe şi regiuni de dezvoltare, după numărul de biblioteci publice înregistrate în anul 2005

Numărul de unităţi (biblioteci publice)

( )

Numărul de judeţe

39-53 5

53-67 12

67-81 7

81-95 11

95-109 5

Total 40

Notă: Limita inferioară este inclusă în interval

Interpretare: =5 – 5 judeţe au un număr de biblioteci publice cuprinse în intervalul

39-53.