Cuprins
- Introducere 4
- Definirea temei de cercetare 5
- Stabilirea obiectivelor cercetării 6
- Identificarea ipotezelor şi a variabilelor studiului 7
- Definirea colectivităţii cercetate şi a unităţii de cercetare 8
- Stabilirea mărimii eşantionului şi metode de eşantionare 10
- Organizarea modului de desfăşurare a activităţii pe teren, stabilirea bugetului pe activităţi în funcţie de timp şi costuri 13
- Construcţia chestionarului 14
- Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor 16
- Concluzii şi propuneri 24
- Bibliografie
- Anexe
Extras din proiect
Introducere
Statistica este ştiinţa ce stă la baza sistemului informaţional modern, fără de care nu se pot efectua cercetări ştiinţifice utile în luarea deciziilor de ordin politic, economic, social sau de altă natură.
Termenul statistică derivă din latinescul status – stare politică, în latina medievală, însă, în zilele noastre semnificaţiile cuvântului statistică sunt:
1. date numerice
2. activităţi de culegere, prelucrare şi valorificarea informaţiilor
3. metodologia – totalitatea metodelor, procedeelor şi tehnicilor statistice
4. ştiinţă de sine stătătoare
Utilizarea statisticii datează de mult timp ca instrument de cunoaştere a vieţii sociale, ca formă de evidenţă a populaţiei şi a bunurilor materiale.
Obiectivul fundamental al statisticii ca ştiinţă este generalizarea experienţei acumulate de practică, elaborarea şi examinarea indicatorilor şi a metodelor de calcul şi analiză a acestora, precum şi perfecţionarea lor în vederea îmbunătăţirii practicii.
Cercetarea statistică trebuie privită ca un proces de cunoaştere ce presupune parcurgerea în succesiune logică a trei etape principale:
a) observarea statistică;
b) prelucrarea statistică;
c) analiza şi interpretarea statistică.
Realizarea fiecărei etape impune o bună cunoaştere a fenomenelor şi proceselor investigate, a modului de organizare a colectivităţii supuse cercetării, a posibilităţilor concrete de folosire a surselor de informaţii.
• Obţinerea informaţiilor prin observare statistică (culegerea şi înregistrarea datelor individuale).
• Prelucrarea multilaterală statistică presupune sistematizarea datelor individuale prin centralizare şi grupare, calcularea sistemului de indicatori statistici, prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de tabele, grafice, serii.
• Analiza indicatorilor statistici are ca operaţii specifice confruntarea şi compararea rezultatelor prelucrării; verificarea ipotezelor; formularea concluziilor finale.
• Prognoza fenomenelor pe baza rezultatelor prelucrării indicatorilor şi fundamentarea calculelor.
Oferta de cazare a judeţului Iaşi din punct de vedere al agroturismului
În anul 2006, în judeţul Iaşi oferta de cazare a pensiunilor agroturistice era puţin diferită de cea din anul 2008. Astfel, în 2006 erau înregistrate un număr de 11 pensiuni, insumând un număr total de 128 de locuri de cazare, din care două pensiuni agroturistice erau înregistrate în Agenţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), totalizând 20 de locuri de cazare.
În anul 2008 numărul total al pensiunilor agroturistice nu s-a modificat, în schimb alte trei pensiuni s-au afiliat la ANTREC.
În judeţul Iaşi structura pensiunilor agroturistice pentru anul 2008 se prezintă astfel:
Nr crt Pensiuni afiliate la ANTREC Alte pensiuni agroturistice
Denumire Număr locuri Localitate Denumire Număr locuri Localitate
1 CĂLINA 10 Păun BILIUS 12 Cotnari
2 SUSANA 10 Păun LA ŞTEF 6 Păun
3 QUATTRO-ROUTE 8 Poieni NO LIMITS 10 Bîrnova-Păun
4 TOMEŞTI 20 Tomeşti ROUTE 85 20 Iugani-Mirceşti
5 CAROLINA 18 Vânători DEALUL RUSULUI 6 Victoria
6 CIOCAN 10 Vlădeni
TOTAL 64 TOTAL 64
TOTAL GENERAL 128
Tabel 1.1
Definirea temei de cercetare
Tema prezentului proiect este: ,,Profilul turistului în pensiunile agroturistice ieşene”.
Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.
Agroturismul este o activitate de primire ospitalieră realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi precum şi de familiile lor utilizând propria întreprindere (gospodărie, exploataţie) sau una închiriată astfel încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu activităţile aferente cultivării terenului, silviculturii şi creşterii animalelor, acestea trebuind să constituie şi în continuare activităţi principale.
Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească prin implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii şi activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul.
Agroturismul este o formă complexă de turism ce oferă oamenilor care vor să se relaxeze, iubesc natura, cultura şi arta populară, posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodăriile familiilor ţărăneşti. Agroturismul cuprinde doua mari laturi şi anume:
- activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de alimentaţie – pensiune, circulaţie turistică, prestarea serviciilor de bază şi suplimentare;
- activitatea economică agricolă practicată de prestatorii de servicii agroturistice, concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea acestora direct către turişti sau prin diferite reţele comerciale.
Judeţul Iaşi este printre codaşe în domeniul agroturismului. ANTREC este interesată de promovarea agroturismului şi dezvoltarea sa în această zonă a ţării, drept pentru care doreşte identificarea profilului turistului din judeţul Iaşi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Profilul Turistului in Pensiunile Agroturistice Iesene.doc