Raport de Țara Croatia

Introducere

Grupul nostru a ales aceasta tara deoarece a eliminat-o pe Romania la campionatul mondial de fotbal din 1998, este o tara dezvoltata, mai ales din punct de vedere al turismului. Ne asteptam sa descoperim in cele ce urmeaza, potentialul economic al Croatiei.

Croatia fiind o tara ce si-a declarat independent in 25 iunie 1991, pana la acea data facand parte din Regatul Iugoslaviei..

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi şi obligaţii depline NATO.La 30 iunie 2011, Croaţia a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011, a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.

După ratificarea Tratatului de Aderare, Croaţia urmează să devină, la 1 iulie 2013, cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.

Economia Croatiei ,inca arata semne de redresare sustinuta dupa efectele crizei economice. Cererea interna a continuat sa se contracte in 2010,s-a redus gradul de indatorare (leverage) urmand constrangerea consumului fortei de munca ocupate si scaderea increderii asupra investitiilor. Exporturile au revenit puternic, dar avand in vedere baza de export ingusta, a fost insuficient pentru Croatia , ca sa iasa din recesiune

Capitolul 1

1.1. Fişă de profil

Denumire oficială: Republica Croaţia

Capitala şi principalele oraşe: Zagreb (capitala), Rjieka, Split, Zadar.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: total - 56.594 km pătraţi,împărţită administrativ în 20 de judeţe şi oraşul-district, Zagreb: Judeţul Zagreb (Zagrebačka županija), Judeţul Krapina-Zagorje, Judeţul Sisak-Moslavina, Judeţul Karlovac, Judeţul Varaždin, Judeţul Koprivnica-Križevci Judeţul Bjelovar-Bilogora, Judeţul Primorje-Gorski Kotar, Judeţul Lika-Senj, Judeţul Virovitica-Podravina, Judeţul Požega-Slavonia, Judeţul Brod-Posavina, Judeţul Zadar, Judeţul Osijek-Baranja, Judeţul Šibenik-Knin, Judeţul Vukovar-Srijem, Judeţul Split-Dalmatia, Judeţul Istria, Judeţul Dubrovnik-Neretva, Judeţul Međimurje. Judeţele sunt subdivizate în 429 de municipalităţi, 127 oraşe şi 2 districte regionale.

Populaţia: 4.290.612 locuitori (recensământ 2011). Dispunere etnică potrivit recensământului din 2001: croaţi (89,6%); sârbi (4,5%); alţii (5,9%).

Limba oficială: croată

Ziua naţională: 25 iunie 1991

Religii: romano-catolică (87,8%); ortodoxă (4,4%); musulmană (1,28%), altele (5,52%).

Moneda naţională: kuna (HRK)

Prefix telefonic internaţional: +385

Scurt istoric: În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Croaţia şi-a declarat independenţa la 25 iunie 1991.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi şi obligaţii depline NATO.

La 30 iunie 2011, Croaţia a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011, a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.

După ratificarea Tratatului de Aderare, Croaţia urmează să devină, la 1 iulie 2013, cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene. [http://www.mae.ro/bilateral-relations/4530#807]

1.2 Agricultura

Croația poate fi împărțită în trei zone geografice și climatice: zona de câmpie, în partea de nord a țării, care are un climat continental, zonei riverane Mării Mediterane, în sud, și zona montană se întinde pe partea centrală a țării. Diferite tipuri de climă, relief și sol sunt favorabile pentru producerea unei game largi de produse agricole, de la câmp și culturi industriale de podgorii, fructe continentale și în Marea Mediterană și legume. Agricultură și pescuit generează 8,1% din PIB-ul croat.

Dintr-un total de 3,15 milioane de hectare de teren agricol, 63,4% este cultivată și restul este pășuni. 83,3% din terenurile cultivate este în proprietate privată. Actul Teren agricol reglementează concesiunile de exploatare a terenurilor agricole deținute de stat. Agricultura acopera nevoile interne pentru cereale și zahăr, precum și culturi industriale într-o mare măsură. Suprafața totală utilizată pentru podgoriile se ridică la 59.000 de hectare. Producția de vin este reprezentata de 30 de companii vinicole mari, 35 cooperative de producție și aproximativ 250 de întreprinderi familiale. Vinuri din soiuri de struguri autohtone devin tot mai populare pe piețele europene și mondiale.