Slovenia - Creșterea economică în funcție de consumul de energie electrică și exporturi

Situată în sudul Europei Centrale, Slovenia se învecinează cu Italia la vest, cu Austria la nord, cu Croația la sud și sud-est și cu Ungaria la nord-est. Nordul țării este dominat de Munții Alpi, în timp ce în partea de sud-vest se află Podișul Karst, zona care a dat numele reliefului carstic, cu numeroase chei și peșteri sculptate în roci calcaroase. Slovenia are deschidere la Marea Adriatică pe o lungime de 43 km, între Italia și Croația. Capitala este la Ljubljana.

În Slovenia se întâlnesc mai multe regiuni geografice europene: Alpii Dinarici, Câmpia Panoniei și Marea Adriatică. Cel mai înalt punct este Triglav (2.864 m); altitudinea medie este de 557 de metri. Aproximativ jumătate din suprafața țării (10.124 km²) este împădurită; după gradul de împădurire Slovenia este a treia țară din Europa - după Finlanda și Suedia.

Situația economică și socială: Slovenia a fost unul din statele europene cele mai afectate de criza economico-financiară a ultimilor ani, dar pe parcursul anilor 2014-2015 economia slovenă și-a revenit treptat, pe fondul unei creșteri constante a exporturilor și a investițiilor publice finanțate cu fonduri UE. Măsurile implementate de guvernele care s-au succedat rapid în ultimii ani, cuplate cu angajamentul continuu și neechivoc în favoarea reformelor din partea tuturor aceste guverne, au dus la echilibrarea finanțelor publice și consolidarea sectorului bancar, fără a se recurge la ajutorul financiar extern din partea Troicii (Comisia Europeană, BCE și FMI).

Slovenia are o infrastructură excelentă, o forță de muncă bine formată și o poziție geografică strategică între Balcani și Europa de Vest. Este una dintre țările cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală.

Numarul de locuitori este de aproximativ 2 milioane, in timp ce densitatea este de 99 locuitori/ km². Rata de crestere a populatiei a fost in 2012 aproximativ -0.185% .

Se spune despre sloveni ca sunt printre cele mai bune popoare din lume, fiind chiar mai buni decat elvetienii, germanii sau finlandezii. Majoritatea sunt catolici, fapt ce contribuie la solidaritatea nationala. Oamenii isi au casele in special in zona de campie si in regiunile de vale. Cele mai mari centre comerciale ale tarii ( Ljubljana si Maribor ) sunt situate tot aici, astfel ca oamenii se muta din zonele rurale in aceste orase industriale pentru a avea un loc de munca.

Josip Plemelj (n. 11 decembrie 1873, Slovenia- d. 22 mai 1967, Ljubljana, Slovenia) a fost un matematician sloven.

În anii 1894-1898 a studiat la Viena, Berlin și Gotingen. În anii 1919-1920 a fost primul rector și profesor de matematică la Universitatea din Ljubljana. În anul 1957 a devenit profesor emerit la această Universitate.

Domeniul principal de preocupări la constituit teoria operatorilor Fredholm. A descoperit seria de funcții biortogonale, care constituie generalizarea funcțiilor ortogonale [3]. Cu numele său au fost numite formulele Plemelj-Sohotskii.

2.

Marimea relativa care arata de cate ori s-a modificat un fenomen în timp se numeste indice de dinamica si se poate calcula cu baza fixa si cu baza in lant.

Indicele cu baza fixa I1/0 se calculeaza ca raport intre nivelul fiecarei perioade si nivelul ales ca baza de comparatie. De regula rezultatul se inmulteste cu 100si se exprima in procente.

I1/0 se mai numeste si ritm al cresterii (descresterii).

I1/0=y1/y0 sau I1/0(%)=(y1/y0)*100

Ritmul de crestere/scadere al sporului cu baza fixa Ri/0 se calculeaza ca raport intre sporul cu baza fixa al fiecarei perioade si nivelul anului de baza si se exprima in procente.

Ri/0=((y1-y0)/y0)*100=(y1/y0-y0/y0)*100=(Ii/0 -1)*100

Anii Consum en_el Indice Ritm Export Indice Ritm Crestere economica Indice Ritm

1995 5312,90 1,00 0,00 45,61 1,00 0,00 4,1 1,00 0,00

1996 5365,51 0,99 -0,98 46,19 0,99 -1,26 3,6 1,14 13,89

1997 5434,66 0,98 -2,24 47,59 0,96 -4,17 5,1 0,80 -19,61

1998 5574,71 0,95 -4,70 47,54 0,96 -4,07 3,3 1,24 24,24

1999 5675,62 0,94 -6,39 44,15 1,03 3,30 5,3 0,77 -22,64

2000 5778,00 0,92 -8,05 50,01 0,91 -8,80 4,2 0,98 -2,38

2001 6006,35 0,88 -11,55 51,75 0,88 -11,87 2,9 1,41 41,38

2002 6380,95 0,83 -16,74 52,16 0,87 -12,56 3,8 1,08 7,89

2003 6578,03 0,81 -19,23 50,90 0,90 -10,39 2,8 1,46 46,43

2004 6830,71 0,78 -22,22 54,97 0,83 -17,03 4,4 0,93 -6,82

2005 6917,86 0,77 -23,20 59,58 0,77 -23,45 4 1,03 2,50

2006 7123,54 0,75 -25,42 64,70 0,70 -29,51 5,7 0,72 -28,07

2007 7137,82 0,74 -25,57 67,60 0,67 -32,53 6,9 0,59 -40,58

2008 6920,24 0,77 -23,23 66,11 0,69 -31,01 3,3 1,24 24,24

2009 6104,42 0,87 -12,97 57,24 0,80 -20,33 -7,8 -0,53 -152,56

2010 6510,84 0,82 -18,40 64,29 0,71 -29,06 1,2 3,42 241,67

2011 6753,07 0,79 -21,33 70,37 0,65 -35,19 0,6 6,83 583,33

2012 6718,98 0,79 -20,93 73,27 0,62 -37,76 -2,7 -1,52 -251,85

2013 6779,28 0,78 -21,63 75,19 0,61 -39,34 -1,1 -3,73 -472,73

2014 6728,00 0,79 -21,03 76,39 0,60 -40,30 3 1,37 36,67

Exportul a inregistrat cel mai ridicat nivel in anul 2014 avand 76,38% din PIB, iar cel mai scazut nivel l-a avut in 1999 cu 44,14% din PIB.

Consumul de energie electrica a avut cel mai scazut nivel in anul 1995 de 5312,9 kWh pe cap de locuitor, acesta urmand sa aiba un trend ascendend ajungand la 7137,8 kWh pe cap de locuitor in 2007.

Cresterea economica a atins cel mai inalt nivel, si anume de 6,9 in 2007, chiar inainte de debutul crizei economice, urmand ca in 2009 sa aiba o valoare negativa de -7,8. Slovenia a fost unul din statele europene cele mai afectate de criza economico-financiară a ultimilor ani, dar pe parcursul anilor 2013-2014 economia slovenă și-a revenit treptat, pe fondul unei creșteri constante a exporturilor și a investițiilor publice finanțate cu fonduri UE.

3.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), consumul final de energie în 2013, a fost de doar 49,78 TWh, cu 6% mai mic față de cel raportat anul anterior. O scădere de aproape 10% s-a înregistrat în consumul de electricitate din economie, de doar 31,7 TWh (63,7% din totalul consumului), față de peste 35 TWh (66,5%) - nivel raportat pentru anul 2012. Practic, consumul de energie electrică în economie a scăzut cu peste 3,5 TWh. O influență negativă asupra consumului total a avut-o și scăderea consumului populației cu 1,3%, în timp ce iluminatul public s-a redus cu 12,6%. Partea bună a acestui rezultat este că România a redevenit exportator de energie, întrucât producția a crescut cu 3,2%. Exportul de energie electrică s-a ridicat la 2,46 TWh, în creștere cu 114% față de 2012, an în care România a fost importator net de electricitate, situație nemaiîntâlnită în ultimii ani. Hidrocentralele au produs anul trecut 15,14 TWh, în creștere cu 24% față de anul anterior, iar producția din centralele electrice eoliene aproape s-a dublat, ajungând la 4,69 TWh.

4.1

Dependent Variable: CRESTERE_EC

Method: Least Squares

Date: 12/29/17 Time: 11:00

Sample (adjusted): 1993 2014

Included observations: 22 after adjustments

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

C 5.832544 6.475748 0.900675 0.3785

EN_EL -0.000494 0.001035 -0.477407 0.6382

R-squared 0.011267 Mean dependent var 2.759091

Adjusted R-squared -0.038169 S.D. dependent var 3.222194

S.E. of regression 3.283112 Akaike info criterion 5.301969

Sum squared resid 215.5765 Schwarz criterion 5.401154

Log likelihood -56.32165 Hannan-Quinn criter. 5.325334

F-statistic 0.227917 Durbin-Watson stat 1.352837

Prob(F-statistic) 0.638248

CRESTERE_EC = 5.832544 -0.000494 * EN_EL

In modelul nostru variabila dependenta este cresterea economica iar variabila independenta este consumul de energie electrica .