Statistică Regională

1. Indici teritoriali de grup:

Indicii teritoriali masoara variatia unor fenomene de acelasi tip, coexistente in timp, dar amplasate in spatii diferite. Intrucat se obtin sub forma de raport intre termenii unei serii teritoriale, acestia pot fi considerate marimi relative de coordonare.

Pentru elaborarea unor indici teritoriali reprezentativi trebuie parcurse urmatoarele etape:

a) Alegerea bazei de comparatie

b) Alegerea formulei de calcul

c) Alegerea sistemului de ponderare

d) Alegerea procedeului de separare a influentei factorilor

Xi Xj Fi Fj

Nr. Angajati Nr. Angajati Nr. Ore lucrate Nr. Ore lucrate

GEO/TIME Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov

2008 1.466,30 1.087,30 2.600,80 2.112,60

2007 1.499,80 1.064,71 2.644,00 2.058,70

Total 2.966,10 2152,01 5.244,80 4.171,30

In tabelul urmator voi calcula numarul total de ore lucrate in cele doua regiuni (Sud-Muntenia Xi*fi si Bucuresti - Ilfov Xj*fj) :

Xi*Fi Xj*Fj Xi*Fj Xj*Fi

2008 3813553,04 2297029,98 3097705,38 2827849,84

2007 3965471,2 2191918,477 3087638,26 2815093,24

Total 7779024,24 4488948,457 6185343,64 5642943,08

- Comparatia numarului total de ore lucrate:

= 1,7329 =173,29% Ceea ce inseamna ca numarul de ore lucrate in regiunea Sud-Muntenia (in perioada analizata) este cu 71,29% mai mare decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.

- Comparatia numarului de angajati:

1,3782 = 137,82% Ceea ce arata ca numarul angajatilor este cu 37,82% mai mare in regiunea Sud-Muntenia, decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.

- Comparatia numarului de ore lucrate:

1,2573 = 125,73% Ceea ce sugereaza o un numar de ore lucrate mai mare cu 25% in regiunea Muntenia-Sud, decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.

Verificare: 1,7329 = 1,3782*1,2573

Rezulta ca numarul total de ore lucrate in zona Sud-Muntenia este cu 71,29% mai mare decat in regiunea Bucuresti-Ilfov, datorita unui numar de angajati mai mare cu 37,82% si respectiv a unui numar de ore cu 25,73% mai mare.

2. Ierarhizarea multicriteriala:

- Permite surprinderea unor caracteristici variate pentru caracterizarea multilaterala a regiunilor

tarii si elaborarea unor clasamente complexe. Exista mai multe metode de ierarhizare multicriteriala, care presupun in general parcurgerea acelorasi etape de lucru:

a) Selectarea indicatorilor in functie de care se face clasificarea. Alegerea indicatorilor are in vedere urmatoarele principii:

- Redundanta : daca exista doi sau mai multi indicatori care ofera informatii asemanatoare, se selecteaza unul singur;

- Impactul politic: cand doi indicatori sunt puternic corelati si ofera un mesaj politic puternic, se selecteaza ambii indicatori;

- Disponibilitate: sunt preferati indicatorii care sunt dispnibili pentru un numar cat mai mare de regiuni/tari si care pot fi obtinuti din bazele de date existente;

- Cand doi indicatori sunt redundanti, este pastrat cel deja inclus in analizele anterioare.

b) Transformarea datelor primare in vederea cresterii gradului de comparabilitate si asigurarii

prosibilitatii de agregare a clasamentelor provizorii intr-un indicator unic. Imbunatatirea comparabilitatii si crearea conditiilor pentru agregarea valorilor regionale ale indicatorilor impun transformarea valorilor primare, din forma lor bruta in valori comparabile, obtinute prin raportare la unitatea de suprafata sau populatie, in functie de natura indicatorului.

c) Agregarea indicatorilor normalizati sau a clasamentelor provizorii (rangurilor) intr-un

indicator unic, folosind tehnici specifice diferitelor metode de ierarhizare multicriteriala.

d) Interpretarea rezultatelor ierarhizarii. Indicatorul sintetic rezultat in urma aplicarii acestor

metode permite ierarhizarea regiunilor/tarilor, evidentierea decalajelor economico-sociale existente si este totodata un instrument util pentru procesul decizional.