Studiu socio-statistic Privind Turismul în Județul Suceava

STUDIU SOCIO-STATISTIC PRIVIND TURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

Turismul reprezintă acum, la început de mileniu trei, unul din cele mai dinamice sectoare de activitate şi, în acelaşi timp, un foarte important generator de locuri de muncă.

Din evoluţiile turismului semnalate pe plan mondial, rezultă că acest sector reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a ţărilor care dispun de resurse turistice importante.

Totodată, se constată că acest sector reprezintă o industrie producătoare de servicii care nu se confruntă cu lipsa clienţilor. Produsul turistic este solicitat permanent, în fiecare sezon, de un segment tot mai mare de populaţie de pe întreg globul.

Situată în rândul ţărilor al căror potenţial turistic este divers şi bogat, România nu a reuşit să-l valorifice la adevărata sa valoare. Perioada de după 1990 se caracterizează printr-un volum al circulaţiei turistice interne şi internaţionale relativ scăzut, un volum al încasărilor, în principal al celor valutare, nesemnificativ, comparativ cu celelalte ţări receptoare din zonă.

Dezvoltarea turismului în perioada actuală şi atribuirea rolului de sector economic prioritar în contextul alinierii sale la nivelul cerinţelor internaţionale reprezintă un deziderat.

Pentru aflarea variantelor posibile de redresare a turismului şi pentru identificarea acelor strategii coerente care să ducă la revigorarea acestui sector, trebuie să se ţină cont de studiile făcute la nivel regional şi naţional, care oferă posibilitatea găsirii elementelor de disfuncţionalitate ale domeniului turistic.

În acest context şi din dorinţa de a oferi informaţii utile privitoare la piaţa turistică a judeţului Suceava (parte a pieţei turistice naţionale), s-a realizat acest studiu care a reliefat o seamă de probleme demne de luat în calcul în politicile specifice sectorului turistic.

Piaţa turistică a judeţului Suceava, ca de altfel şi cea a întregii ţări, trebuie analizată în strictă dependenţă de piaţa turismului internaţional, care este foarte sensibilă.

Cererea turistică mondială nu este determinată doar de forţele pieţei, reprezentând cererea solvabilă, de oferta şi distribuţia produselor turistice. Ea depinde şi de o multitudine de factori exogeni, care au o legătură, directă sau mai puţin directă cu turismul, dar a căror influenţă este determinată pentru cererea potenţială de turism. În categoria acestor factori ar putea fi incluse:

- Situaţia economică a ţărilor emiţătoare de turişti;

- Schimbările demografice şi sociale dintr-un areal geografic;

- Fluctuaţia cursului de schimb valutar;

- Instabilitatea legislaţiei şi situaţiei politice;

- Evoluţia relaţiilor comerciale;

- Siguranţa călătorilor;

- Nivelul de dezvoltare a infrastructurii;

- Progresul tehnologic şi protecţia mediului.

În acest context, cererea turistică la nivelul României şi implicit la nivelul judeţului Suceava este puternic influenţată de transformările societăţii româneşti din ultimii 14 ani. Restructurarea economică, încercarea de trecere de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de piaţă, costurile specifice unei asemenea tranziţii (inflaţia şi şomajul fiind în primul plan) au efecte uneori incontrolabile asupra mecanismelor socio-economice.

Specific perioadei de tranziţie este şi răsturnarea vechilor sisteme de valori, reorientarea intereselor de grup şi individuale, conflictul permanent între vechea mentalitate şi direcţia nouă în care s-a angajat societatea românească. Toate acestea accentuează gradul de disfuncţionalitate la nivel macroeconomic având totodată şi efecte puternice asupra comportamentelor individuale .

Aflat într-un asemenea context economic, social, cultural şi politic, turismul se confruntă cu următoarele categorii de probleme:

1. Turismul, ca activitate economică, este nevoit să-şi găsească formele de manifestare cele mai potrivite conjuncturii nou create pentru a se putea integra într-o structură specifică economiei de piaţă.

2. Datorită modificărilor complexe ale factorului uman, care orientează şi structurează cererea pentru turism, au apărut aspecte inedite pentru ofertanţii de produse turistice, care se văd nevoiţi să găsească soluţii diverse, dar numai după o bună cunoaştere şi un studiu aprofundat al situaţiei actuale.

Studiul de faţă vizează cel de-al doilea aspect amintit anterior, propunându-şi să prezinte mai multe elemente legate de turism, cum ar fi:

- analiza cererii de turism în judeţul Suceava, ţinând cont de noul context economic, social, cultural, politic în care se mişcă şi trăieşte individul cu grijile, dorinţele şi posibilităţile sale reale de a practica turismul;

- studiul motivaţiilor şi comportamentului de vacanţă al turiştilor români şi străini care şi-au petrecut un sejur în unităţile de cazare din judeţul Suceava;

- analiza activităţii turistice sub aspectul calităţii seviciilor;

- identificarea relaţiei dintre calitatea serviciilor şi tarifele practicate;

- cercetarea opiniilor şi opţiunilor diferitelor categorii de turişti ai judeţului Suceava în ceea ce priveşte turismul.

Parcurgând etapele principale ale acestui studiu se pot găsi răspunsuri la întrebări precum:

1. Există un interes pentru turism după anul 1990? Care este interesul pentru turism al românului după 1990?

2. Cât de puternică s-a menţinut atracţia pentru turism, astfel încât din bugetul limitat al familiei să se aloce o parte pentru vacanţă?

3. Teama de şomaj influenţează comportamentul turiştilor?

4. Ce categorii sociale se află în situaţia de a nu mai putea să facă turism? etc.

Astfel de cercetări pot oferi informaţii utile compartimentului decizional, atât la nivel microeconomic (reprezentat de intreprinderea de turism), cât şi la nivel macroeconomic reprezentat de sectorul turistic la nivel judeţean, regional, naţional.

Cunoaşterea pieţei turistice, identificarea modificărilor în comportamentul turiştilor etc., reprezintă condiţii definitorii în ceea ce priveşte consolidarea unor strategii eficiente care să permită găsirea de soluţii la probleme diverse, prezente sau viitoare.

Pentru realizarea acestei cercetări s-au parcurs mai multe etape succesive, corelate între ele, după cum urmează:

1. Definirea temei de cercetare

2. Stabilirea populaţiei cercetate şi a teritoriului în care se desfăşoară ancheta

3. Alegerea tipului de cercetare (funcţie de bugetul alocat)

4. Prezentarea ipotezelor şi a obiectivelor cercetării

5. Stabilirea mărimii eşantionului şi a caracteristicilor acestuia

6. Pregătirea chestionarului şi a operatorilor de interviu

7. Realizarea preanchetei şi selecţia operatorilor de interviu

8. Culegerea de date prin aplicarea chestionarului

9. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor

10. Concluzii

1. Definirea temei de cercetare

Definirea temei de cercetare presupune stabilirea scopului acesteia, având la bază o relaţie de parteneriat şi de colaborare între beneficiarul cercetării şi executant. Relaţia contractuală stabilită vizează alternativele decizionale care fac obiectul investigaţiei, criteriile de evaluare a alternativelor, alături de nivelul de importanţă şi de exigenţă al deciziei.

Studiul efectuat cuprinde o multitudine de aspecte privitoare la activitatea turistică în judeţul Suceava, o parte dintre ele amintite în introducere, iar cealaltă parte urmând a fi cunoscută în cele ce urmează, odată cu prezentarea pe larg a rezultatelor. Dacă ar fi să sintetizăm toate elementele analizate în cadrul cercetării efectuate, aceasta s-ar putea face sub o denumire generică a temei de cercetare, de tipul Studiu socio-statistic de cercetare a cererii turistice în judeţul Suceava.