Studiu Statistic de Cercetare a Motivației Plecării în Străinătate

În România, migratia fortei de munca reprezinta o realitate ce ia amploare din ce în ce mai mult devenind un adevarat fenomen ce domina existenta unei parti tot mai mari a populatiei.

În epoca contemporana, statutul social, realizarea profesionala si materiala reprezinta obiective mai mult sau mai putin, usor de atins.

Dupa 1989, românii au vazut în trecerea granitelor o sansa de a se realiza profesional si material.

Asemenea celorlalti cetateni ai tarii, sucevenii au fost si ei absorbiti de acest fenomen si anume cel al plecarii în strainatate.

Putem afirma astfel, ca cererile de plecare în strainatate atât la nivelul României, cât si la nivelul municipiului Suceava sunt influentate, în principal, de schimbarile care au stat la baza evolutiei societatii românesti mai ales începând cu anul 1990.

În acesti 16 ani, restructurarea economica, încercarea de trecere de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de piata, costurile specifice unei asemenea tranzitii (inflatia, somajul si coruptia în primul rând) au efecte uneori incontrolabile asupra mecanismelor socio-economice.

Prin acest studiu se doreste prezentarea mai multor factori legati de plecarile în strainatate si anume:

- Cercetarea opiniilor si optiunilor diferitelor categorii de cetateni ai municipiului Suceava dornici sa ajunga în alte tari

- Cunoasterea situatiei actuale de pe piata

- Studiul motivatiilor cetatenilor care doresc sa ajunga în alte tari

- Analiza cererilor de parasire a tarii

- Preferintele acestora

Conceput în acest mod, studiul este generator de raspunsuri al unor întrebari fundamentale, cum ar fi :

- Ce categorii sociale doresc sa paraseasca tara?

- Exista un interes pentru plecarile din tara? Daca exista care este acesta ?

- Cine influenteaza comportamentul celor ce doresc sa ajunga in strainatate?

Realizarea unor astfel de cercetari constituie un factor foarte important, deoarece contribuie la furnizarea de numeroase informatii care permit si faciliteaza consolidarea unor strategii, care sa permita gasirea diverselor solutii la problemele prezente si viitoare.

Principalii pasi parcursi pentru realizarea acestei cercetari sunt:

1. Definirea temei de cercetare

2. Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului în care se desfasoara ancheta

3. Alegerea tipului de cercetare

4. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii

5. Stabilirea marimii esantionului si a caracteristicilor de interviu

6. Pregatirea chestionarului si a operatorilor de interviu

7. Realizarea pre-anchetei si selectia operatorilor de interviu

1. Definirea temei de cercetare

Cercetarea statistica fundamentala are ca scop studierea si analizarea fenomenelor economice si sociale de masa, desprinderea regularitatilor ce se manifesta în dezvoltarea acestora, explicarea stiintifica a acestor fenomene în functie de premisele stiintifice ale dezvoltarii si de conditiile concrete de timp si de loc, precum si formularea legitatilor si a prognozelor privind dezvoltarea fenomenelor studiate.

Cercetarea statistica aplicative presupune folosirea legitatilor statistice observate în procesul de dezvoltare a fenomenelor în mod constient de om, în actiunile sale organizatorice si manageriale aplicate în diferite sectoare ale vietii social-economice.

Pentru obtinerea informatiilor necesare opiniei publice, ca si organelor de conducere economico-sociala, la fiecare nivel de organizare este creat si functioneaza un sistem informational adecvat.

Studiul de fata contine o gama larga de aspecte ce privesc intentiile si motivele care îi determina pe cetatenii municipiului Suceava sa prefere munca în strainatate în favoarea celei din tara.

Astfel, concluzionând, putem afirma ca totalitatea fenomenelor si elementelor care alcatuiesc acest studiu si pe care le vom analiza pot fi integrate într-o tema de cercetare numita generic STUDIU STATISTIC DE CERCETARE A CERERII DE PLECARE ÎN STRAINATATE.

2. Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului în care se desfasoara ancheta

Una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie sa o rezolve, aproape în toate cazurile, cel care proiecteaza o ancheta este cea legata de esantionare sau de selectie. De asemenea prin acesti termeni-considerati sinonimi-setul de operatii cu ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte, numita esantion, parte ce va fi supusa în mod nemijlocit investigatiei. Alegerea trebuie facuta de asa maniera încât, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dând seama de caracteristicile întregului univers de indivizi constituenti ai populatiei.

Exista trei mari grupe de probleme metodologice ale anchetelor care pot fi clasificate astfel:

o De la cine se obtin informatiile

o Metodele de obtinere a lor

o Modul de prelucrare, analizare si interpretare

Definirea populatiei ce urmeaza sa fie inclusa în acest studiu reprezinta întotdeauna primul pas.

Colectivitatea statistica reprezinta un ansamblu de fenomene individuale, care au una sau mai multe caracteristici esentiale comune, bine definite, proprii tuturor unitatilor ei componente.