Studiu statistic privind influența gradului investițiilor străine directe

Actualitatea temei de cercetare. Globalizarea economiei mondiale se caracterizeaza în primul rând printr-o stabilitate a relatiilor si legaturilor informationale, financiare, tehnologice între tari. O însemnatate deosebita în cadrul aparitiei, dezvoltarii si mentinerii acestor relatii internationale o au investitiile.

Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economico-sociale a tarii. Ele stau la baza suplinirii, diversificarii si cresterii calitative a tuturor factorilor de productie. Sporirea capitalului fix sau circulant, cresterea randamentului tehnic si economic al utilajelor, sporirea productivitatii muncii, suplimentarea de locuri de munca, diversificarea productiei nu pot fi asigurate fara un consum de resurse financiare, fara investitii. În acest context investitiile reprezinta elementul decisiv al cresterii economice, al promovarii factorilor intensivi, calitativi si de eficienta. Un rol hotarâtor în cadrul cresterii si dezvoltarii economice îl au investitiile straine. Este recunoscut si tratat benefic efectul de antrenare si multiplicare al acestora. Investitiile straine vin sa completeze necesarul de resurse interne si sa dezvolte factorii competitivi de productie. Acest lucru poate fi asigurat însa numai în cadrul unui climat investitional adecvat, bazat pe politici si reforme transparente, coerente si competitive de atragere a capitalului strain. Identificarea avantajelor si oportunitatilor investitionale, valorificarea acestora va acorda sanse reale de redresare a activitatii investitionale.

Statistica, ca disciplina stiintifica, vine cu instrumentul si metoda sa în vederea tratarii fenomenului investitional, utilizând tehnici specifice de observare, prelucrare si analiza statistica.Informatiile obtinute prin masurarea, ordonarea, sistematizarea datelor caracterizeaza procesul investitional, stau la baza calcularii unui sistem de agregate la nivel micro si macroeconomic si astfel exprima aspectele esentiale ce au loc în cadrul economiei nationale, vizând potentialul investitional, structura, dinamica, precum si randamentul activitatii investitionale. În final rezultatele obtinute sunt tratate ca baza în fundamentarea deciziilor de politica investitionala.Astfel e necesara o analiza ampla statistica a procesului investitional, definirea metodelor statistice utile, privind estimarea corelatiilor existente între parametrii investitionali, principalii factori de influenta si agregatele macroeconomice de rezultate. Realizarea acestor obiective este posibila însa numai pe baza unor metode statistice pertinente, bazate pe un suport metodologic si informational adecvat.

Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei întreprinderi. O investitie directa straina poate însemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire.

Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii:

1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului va varia în functie de distributia actiunilor în firma respectiva. Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate, nedetinând 51% din actiunile unei companii.

2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta în unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se întâmple cu o investitie directa intr-o

industrie în care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine în folosul acesteia.

3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca în persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain. În cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei întregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta în cladirea unei întregi noi fabrici în strainatate într-o forma pe verticala sau orizontala , cu toate ca acestea, reprezentând înca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat.

4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gândeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vânzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar accepta-o a fost aceea ca investitiile directe sunt însotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie.

Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial în restructurarea si refacerea economica româneasca pe o crestere sustinuta. Firmele vestice prin introducerea tehnologiei de vârf si a modelelor de management modern la filialele lor deschise România vor pune sub presiune companiile românesti care vor fi obligate, la rândul lor, sa realizeze astfel de îmbunatatiri.

Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce, ca de exemplu: - sporirea productie si a calitatii produselor în concordanta cu standardele

vestice;

- realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne;

- crearea de noi locuri de munca;

- accesul la noi piete

Firmele multinationale îsi pot folosi legaturile lor deja formate pentru a importa si exporta produse din si în România sporind astfel greutatea economiei românesti în economia mondiala.

Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Când exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decât investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante decât investitiile domestice (nationale).

Sunt factori care afecteaza investitiile straine directe în România si acestia trebuie considerati nu numai în interiorul economiei ci si în exteriorul ei, pe piata mondiala.

Investitiile straine directe depind de factori interni dintre care închiderea în climatul politic este cea mai importanta dar depinde, de asemenea, si de starea de bum sau de recesiune a economiei mondiale. Astfel prevederile investitiilor directe straine sunt inevitabil hazardate. În aceasta lucrare mai multa atentie va fi acordata factorilor interni din România. Va fi facuta o mentiune unor factori economici si politici majori cum ar fi stabilirea unui cadru de munca regulator dar si de încredere, încrederea în compensare imediata în cazul nationalizarii sau confiscarii de bunuri, cautarea riscurilor legate de rata de schimb, dezvoltarea infrastructurii (fizica si comerciala), s.a.m.d.