Studiul econometric al inflației

INTRODUCERE

Razboiul a fost întotdeauna mijlocul de acaparare prin forta a unor noi teritorii. Dupa un timp, s-a înteles foarte bine aceasta idee si de aceea, au fost schimbate armele, nemaifiind necesara suprematia politica pentru a se realiza dominatia economica. Cel mai teribil armament de dominare economica a devenit moneda nationala. Acum lupta nu se mai da pe câmpul de batalie, nu se mai folosesc arme, acum putem vorbi despre un conflict economic, iar în acest conflict unul dintre cei mai aprigi dusmani este inflatia.

Inflatie a existat dintotdeauna, dar, în trecutul îndepartat, nu era cunoscuta sub aceasta denumire, si nici nu se manifesta la un asemenea nivel.

Acum, în secolul XXI, inflatia, desi usor perceptibila, reprezinta unul dintre fenomenele complexe foarte greu de prins în tuse sigure, fiind generata de o multitudine de cauze, care mai de care mai complexe si mai greu de controlat.

Obiectivul lucrarii este de a analiza starea economiei nationale în perioada de tranzitie, prin studierea partiala a fenomenului inflationist.

Aceasta lucrare cuprinde patru capitole structurate astfel:

Primul capitol se refera la conceptul de inflatie si mecanismele acesteia, în care am prezentat semnificatia economica a inflatiei, un scurt istoric a inflatiei mondiale, factorii care o influenteaza, precum si o evolutie a inflatiei pe plan mondial.

În cel de-al doilea capitol, m-am ocupat de procesul inflationist în România, prin prezentarea unui scurt istoric a inflatiei în tara noastra, care au fost cauzele acestui fenomen si o scurta descriere a spiralei inflationiste din România.

În urmatorul capitol, am scos în evidenta indicatorii si metodele statistice folosite în studiul inflatiei

Ultimul capitol cuprinde descrierea metodelor statistice moderne folosite în analiza econometrica a inflatiei, cu o introducere în domeniul de studiu al econometriei, dificultati ale aplicarii metodelor econometrice în perioada de tranzitie, analiza statistica a unei serii de timp, care cuprinde analiza componentelor, parametrilor principali ai seriilor cronologice, procese stocastice, procese stationare, prognoza.

Doresc, pe aceasta cale, sa mltumesc doamnei Lector Universitar Carmen Pintilescu, pentru sprijinul acordat în efectuarea acestei lucrari, pentru rabdarea de care a dat dovada, fata de care exprim o adânca recunostinta.

Acelasi sentiment îl am si fata de doamna Profesor Universitar Doctor Elisabeta Jaba, precum si fata de întregul colectiv de profesori ai Catedrei de Statistica Social Economica, pentru sfaturile date si rabdarea de care au dat dovada, în acesti doi ani si jumatate, pentru a-mi forma o gândire statistica si economica. Tuturor le adresez mutumiri deosebite!

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE INFLATIE SI MECANISMELE INFLATIEI

I. 1 SEMNIFICATIA ECONOMICA A INFLATIEI

Economia nationala reprezinta cadrul fundamental de dezvoltare si afirmare economico-sociala a popoarelor. Privind aceste economii ca entitati bine conturate, a caror dezvoltare presupune stabilirea unor rapoarte economice optime, nu putem neglija fenomenele monetare, deoarece moneda este ea însasi o entitate importanta.

Inflatia – acest nou mod de viata a secolului nostru, cum au mai denumit-o unii autori – reprezinta un fenomen deosebit de complex. Fiind prezenta în cele mai adânci resorturi ale economiei contemporane, ea afecteaza, într-un fel sau altul întregul mecanism de functionare a acesteia. Dar, ce reprezinta inflatia? Ce semnificatie economica are acest concept?

Desi acest concept este frecvent folosit de marea majoritate a oamenilor, în mod paradoxal este cel mai controversat din economie. Datorita multiplelor fatete, variabile si mai ales indivizibile, inflatia are darul de a ne alimenta perpetuu impresia falsa potrivit careia stim deja prea multe despre ea, astfel încât, nu vedem ce s-ar mai putea spune în plus sau ce ar mai putea sa ne surprinda. Cu toate acestea, termenul de inflatie are puternice conotatii emotionale, iar utilizarea lui în variate forme este de natura sa alimenteze confuzii numeroase.

Daca am face un studiu pe un numar mare de persoane, provenite din cele mai diferite categorii socioprofesionale, dar fara ca acestea sa aiba cunostinte economice de specialitate, vom putea constata (poate cu putine exceptii) ca oamenii, în activitatea lor