Administrația națională vs administrația europeană

1.INTRODUCERE:

In aceasta lucrare am incercat sa raspundem la intrebarea: “Administratia nationala versus administratia europeana?” Clarificarea termenului de administratie,cat si a acelor doua sintagme puse fata in fata reprezinta partea de inceput a acestui referat.

De asemenea, in demersul nostru am analizat modul in care sistemele administrative nationale sunt influentate de catre Uniunea Europeana, cat si mijloacele prin care statele membre pot influenta constructia administratiei europene, punand accentual pe termeni cheie precum aceia de: criteriu administrativ, capacitate administrativa consolidata, principii generale, convergenta.

2.ACCEPTIUNI ALE TERMENULUI DE ,,ADMINISTRATIE”

Termenul de administratie provine din limba latina, unde “administer” inseamna: agent, servitor; iar verbul “administro” :a conduce, a dirija.

“ Dictionary of American Government and Politics”, al lui Jay Shafritz acorda mai multe intelesuri conceptului de administratie, cum ar fi:

continutul principal al activitatii puterii executive a unui anumit stat;

sistemul de autoritati publice care duc la indeplinire programul Guvernului;

un anumit compartiment din unitatile direct productive, care desfasoara o activitate in interesul cetatenilor;

timpul in care se afla la conducere o anumita persoana (presedinte , sef de Guvern,etc.)

Administratia, in general, pare a fi o categorie foarte abstracta si variata, putand fi descrisa in nenumarati termeni. De-a lungul anilor s-a manifestat tendinta multor specialisti in domeniu de a defini aceasta notiune punand accent pe diferite caracteristici.

In orice stat, sistemul administratiei publice este organizat astfel incat sa reprezinte activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele Guvernului, este domeniul de activitate preocupat de organizarea executarii legii printr-un sistem de organe constituite in acest scop.

John Carson si J. Harris vedeau administratia ca pe “o activitate prin care se realizeaza scopurile si obiectivele Guvernului”, J. Pfiffner sustinea ca”administratia , ca domeniu de activitate, este in principal preocupata de mijloacele pentru implementarea valorilor politice”, in timp ce James Davis facea referire la administratie ca fiind “ cea mai bine identificata cu ramura executiva a guvernarii”.

In literatura de specialitate din sistemul juridic romanesc, dreptul administrativ reprezinta o grupare de raporturi sociale si anume acelea care alcatuiesc obiectivul activitatii administrative a autoritatilor statului si a colectivitatilor locale; cu privire la ansamblul normelor juridice si modalitatile de elaborare , emitere/adoptare, punerea in executare si controlul actelor administrative pentru realizarea operatiunilor administrative.

Sintetizand cele mentionate anterior, am putea defini administratia publica ca fiind utilizarea teoriilor si proceselor manageriale si politice, in vederea realizarii programelor de guvernare legislative, executive si judecatoresti, pentru a asigura reglementarile si serviciile pentru societate in ansamblul sau.

Administratia poate fi privita din mai multe perspective: din punct de vedere functional aceasta apare ca fiind totalitatea activitatilor desfasurate la nivelul central al statului sau la nivelul colectivitatilor locale, iar din punct de vedere organic administratia este inteleasa prin prisma institutiilor publice cu personalitate juridica si competenta legala (uneori specifica in functie de domeniul in care se manifesta).

In toate tarile moderne, administratia este destinata rezolvarii treburilor publice, este legata de sistemul statal si trebuie sa actioneze in vederea binelui comun, in acest scop fiind investita cu autoritate.