Administrația Publică

Consideratii generale asupra fenomenului administrativ

Cunoasterea stiintifica a unei anumite materii presupune identificarea notiunilor cu care opereaza stiinta care are drept obiect materia respectiva, ca prin intermediul acestor notiuni sa se dezvaluie esenta fenomenului de cercetat.

De asemenea dreptul se grupeaza pe ramuri, în functie de obiectul specific de reglementare iar identificarea acestui obiect specific reprezinta o sarcina a stiintei dreptului, în general a stiintelor juridice de ramura, în particular operatie care presupune, înainte de toate, fundamentarea notiunii centrale din sfera demersului stiintific respectiv.

În dreptul administrativ, valoare de notiune centrala are notiunea de administratie publica, care a fost amplu si diferit analizata, atât în literatura juridica interbelica cât si în cea de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Uneori sfera administratiei publice s-a identificat cu sfera administratiei de stat, alteori administratia realizata de organisme statale era privita doar ca dimensiune a administratiei publice, facându-se distinctia între administratia publica de stat si administratia publica a comunitatilor locale.

Apoi, administratia de stat în unele perioade s-a identificat cu activitatea organelor administratiei de stat, iar în alte perioade legislative, de regula dupa adoptarea de noi Constitutii, s-a extins si la activitatea altor organe de stat. Exemplul cel mai elocvent în aceasta privinta ni-l ofera articolul 48 din Constitutia României, care admite existenta actului administrativ în cazul oricarei autoritati publice.

Delimitarea continutului si sferei acestei notiuni are nu numai o importanta teoretica ci si una practica, privind sfera dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica pe de o parte, respectiv sfera contenciosului administrativ pe de alta parte. Cum, în stiinta dreptului nu se poate face abstractie de dreptul pozitiv este de la sine înteles ca delimitarea continutului si sferei notiunii de administratie publica presupune o operatie de explicare a reglementarilor juridice în vigoare prin raportare la ceea ce am putea denumi constante ale doctrinei într-un sistem democratic.

Pentru aceasta ne apar ca fiind strict necesare atât evocarile istorice si de drept comparat, cât si analiza genului proxim fenomenului administrativ. Astfel, doctrina interbelica din tara noastra în spiritul principiului separatiei puterilor, constant a admis ca dreptul administrativ cuprinde regulile dupa care se exercita activitatea puterii executive dar contine discutii ample cu privire la limitele acestei puteri fata de puterea legislativa, respectiv fata de puterea judecatoreasca.

De aici si varietatea de solutii teoretice asupra continutului si sferei notiunii de “administratiune a statului” sau pur si simplu de “administratiune”. În literatura juridica de dupa razboi si pâna în 1989 discutiile cu privire la notiunea de administratie de stat au fost concentrate pe urmatoarele directii principale:

a) corelatia dintre formele fundamentale de realizare a puterii de stat si categoriile de organe de stat.

b) Calificarea activitatii economice în raport cu activitatea administrativa .