Administrația publică în diferitele regimuri politice

I. Administratia si regimurile politice

Sistemul administratiei publice este inseparabil legat de realizarea politicii statului prin natura activitatii pe care o desfasoara. Administratia publica ca activitate, are ca obiact realizarea valorilor politice prin care se exprima interesele generale ale societatii organizate in stat. In felul acesta, prin natura sa, administratia publica este legata de puterea de stat.

Despre puterea de stat putem vorbii din momentul aparitiei statului, fara a se face distinctia intre aceasta si puterea politica. Intre categoria de putere politica si putere de stat exista un raport ca de la intreg la parte. Trasaturile puterii politice se regasesc in puterile statului, dar trasaturile statului nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice. Puterea de stat este o putere specializata si delegata de popor, in calitatea sa de titular al puterii politice, anumitor organisme sau autoritati publice denumite siputeri (executiva, legislativa si judecatoreasca).

Puterea de stat este astfel o putere derivata si conditionata de puterea politica detinuta de popor. In afara acestei conditionari, puterea de stat ar fi o putere concurenta si egala ca pondere cu puterea politica. Faptul ca puterea de stat este o putere delegata, sau altfel spus, o putere derivata si conditionata, inseamna ca ea nu poate fi opusa poporului si folosita pentru impilarea acestuia. Tocmai de aceea, puterea de stat este legitima numai daca rezida in puterea suverana a poporului. Puterea de stat nelegitima este o putere rezultata din uzurparea puterii legitime sau a puterii exercitate impotriva poporului.

Ca autoritate suprema, puterea politica nu depinde de nici o alta putere. In acest sens, spunem ca puterea politica este o putere suverana. Suveranitatea se raporteaza la popor in ansamblul sau, pe cand puterea de stat presupune constituirea unor elite sau a unei clase politice care isi asuma un rol in organizarea si conducerea societatii.

Sistemul politic reprezinta un ansamblu de elemente prin care se realizeaza puterea politica, si care cuprinde statul ca instrument principal al puterii politice, dar si partidele politice si unele grupari sociale care au un rol important pentru structurarea interesului general ca valoare politica.

Cu fiecare dintre elementele componente ale sistemului politic, sistemul administratiei publice are anumite legaturi. Cele mai importante legaturi pentru structura si functionalitatea sistemului administratiei publice sunt cele care privesc puterea de stat

Puterea de stat, forma acesteia si metodele de guvernare se manifesta diferit in functie de regimul politic existent intr-un stat.

Forma in care se institutionalizeaza relatia intre cetateni si guvernanati este in general definita ca desemnand un regim politic. Maurice Duverger considera ca, in sens larg, regimul politic este “forma in care se face distinctie, intr-un grup social dat, intre guvernanti si guvernati”. In sens restrans, acelasi autor considerea ca regimul este o anume combinare a sistemului de partide, a modului de scrutin, a uneia sau mai multor tipuri de decizie, ca si a uneia sau mai multor structuri de grupuri de presiune.

In opinia autorului C. Valsan, „regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii, a relatiilor existente între elementele care alcatuiesc sistemul social politic, relevând, mai ales, regimul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor”. Asadar, regimul politic se refera la conditiile concrete de functionare ale administratiei în relatia cu politicul.

Aparent intre regim politic si administratie relatiile par mai degraba slabe. Insa, regimul politic poate influenta tipul de administratie prin prisma gradului de participare politica a cetatenilor. Acesta reprezinta o variabila importanta in

realizarea unui tip de administratie, fiind influentat in mod direct de specificul regimului politic. Cadrul legal al administratiei, dar mai ales sistemul electoral practicat in Romania reduc participarea la viata politica a cetatenilor la simpla participare la alegeri. Absenta sau slabiciunea vietii asociative, activitatea formala sau deferenta organizatiilor publice pot conduce la tipuri de administratie locala neparticipativa.

Regimul politic existent într-o tara influenteaza în mod substantial administratia statului respectiv. Din acest punct de vedere apar diferentieri majore în modul de organizare si functionare a sistemului administrativ, dictate de cele doua categorii de regimuri politice si anume, regimurile democratice si regimurile autoritare sau totalitare.

In demersul intreprins, date fiind conditiile diferite de manifestare ale administratiei in functie de regimul politic in cadrul careia se regaseste, ne vom oprii la o scurta delimitare conceptuala a doua dintre regimurile politice mai sus mentionate, regimul politic democratic respectiv regimul politic totalitar.

II. Trasaturi caracteristice ale diferitelor regimuri politice.

1. Regimul democratic.

“Democratia este un sistem de autodeterminare. Este dreptul de a face alegerea gresita”. Confrorm Dictionarului explicativ al limbii române, termenul “democratie” (gr. demos „popor“ si kratos „putere“) , reprezinta o forma de guvernamînt organizata pe temeiul principiului potrivit caruia puterea apartine poporului. Democratia are un caracter de clasa si nu este altceva decît o forma

politica a dictaturii claselor dominante. Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionarea sa pe fondul si prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei. In acest sens, democratia se infatiseaza ca

ordine politica si ca mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul poporului de a se guverna pe sine insusi. Existenta democratiei est

exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.