Analiză comparativă Suedia și Marea Britanie

I. Titlul lucrării şi justificarea acestuia

Din 1 ianuarie 2007 România este membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Din această cauză este absolut necesar ca sistemul administrativ românesc să fie adaptat celui din interiorul comunităţii europene.

Realizarea unei reforme administrative complexe la nivel naţional este cheia succesului, pentru a se alinia cerinţelor complexe ale alianţei, cum ar fi: transparenţa, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate.

Pentru ca sarcina principala a administratiei publice este aceea de a raspunde in mod constant nevoilor curente ale cetatenilor si tinand cont de diversificarea acestor nevoi, eu vad ca fiind necesara dezvoltarea unei autoritati executive riguroase, care sa permita guvernarea de la nivel central la nivel local.

În prezenta lucrare am pus accentul pe sisteme administrative tradiţionale şi am ales două monarhii constituţionale, ale căror know-how poate fi implementat în România din diferite puncte de vedere, punându-se în aplicare anumite metode folosite de Suedia, respectiv Marea Britanie.

Suedia : lider în Uniunea Europeană în implementarea reformelor administrative şi funcţionalitatea sistemului administrativ. Ocupanta locului întâi din lume în clasamentul privind indicele de democraţie.

Marea Britanie : putere tradiţională a lumii cu un sistem administrativ dezvoltat, care a servit ca exemplu pentru o mulţime de ţări din lume, cu reguli şi legi administrative unice (prin vechimea lor) în Uniunea Europeană.

II. Prezentarea Suediei şi a sistemului administrativ suedez

A. Generalităţi

- Nume oficial: Regatul Suediei (Konungariket Sverige)

- Capitala: Stockholm

- Limba oficială: suedeza

- sami, finlandeză, meankieli, idiş şi roma – limbi de minoritate

- Suprafaţa: 449.964 km2 – locul 54 în lume

- apă 8,67%

- Produsul intern brut: 142,2 miliarde dolari – locul 48 în lume

- Moneda oficială: Coroana Suedeză (SEK)

- Sărbători Naţionale: - Ziua Naţională: 6 iunie

- Ziua de naştere a Regelui: 30 aprilie

- Religia oficială: Protestantă – aproximativ 95% dintre suedezi sunt protestanţi

- Sistem politic: monarhie constituţională

- suveran: Carl Gustav

- prim-ministru: Fredrik Reinfeldt

- Date demografice:

- Populaţia: 9.001.774 locuitori – locul 111 în lume

- densitate: 20 locuitori / km2

- media anuală de creştere a populaţiei: 4,1 ‰

- populaţia sub 15 ani: 18,7 %

- populaţia peste 65 de ani: 17,6 %

- numărul de bărbaţi la 100 de femei: 98

- Rata de alfabetizare: 99 %

- Populaţia urbană: 85 %

- Sporul natural: -0,3 ‰

B. Cadrul Politic

Statul

Forma de guvernământ este monarhia constituţională.

Şeful statului este Regele. Regele Suediei este Carl Gustaf XVI, şi a fost înscăunat în 1973. Carl Gustaf al XVI-lea, îndeplineşte astãzi numai funcţii ceremoniale, în calitate de Şef al Statului. Carl XVI Gustav al Suediei, al cărui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte (născut pe 30 Aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) şi al Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972); este nepotul direct al Regelui Gustav VI Adolf al Suediei. Carl XVI Gustav al Suediei s-a căsătorit cu Silvia Sommerlath pe 19 Iunie 1976, având trei copii:

- Prinţesa Victoria, Ducesa de Västergötland (n. 1977)

- Prinţul Carl Philip, Duce de Värmland (n. 1979)

- Prinţesa Madeleine, Ducesa de Hälsingland si Gästrikland (n. 1982).

Prinţesa Victoria este moştenitoarea Coroanei Suedeze ca prim născut al Regelui Carl XVI Gustav.

Şeful Statului deschide sesiunea anuală a Parlamentului dar nu participă la dezbateri şi nu are drept de semnătură pentru nici una din deciziile guvernamentale. De curând, rolul Şefului Statului este şi acela de a propune noul Prim Ministru, iar această informaţie este preluată ulterior de către Purtătorul de Cuvânt al Parlamentului.

Riksdag-ul (Parlamentul) este autoritatea legislativă a statului. De la 1 ianuarie 1971, parlamentul suedez a trecut de la un sistem bicameral, la unul unicameral. Riksdag-ul deţine cel mai ridicat procent (45%) de femei-parlamentar din lume. Preşedintele Parlamentului este începând cu luna octombrie a anului 2006, Per Westerberg, membru al Partidului Moderat.

Camera unică a Riksdag-ului are 349 de locuri, din care 310 sunt ocupate de reprezentanţi ai districtelor electorale existente, iar 39 sunt rezervate partidelor, proporţional cu rezultatele obţinute în alegeri.

Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un Purtător de Cuvânt propriu, numit Talman, şi alţi trei purtători de cuvânt ai Deputaţilor. Purtătorul de Cuvânt, ca şi coordonator al activităţii Parlamentului, provine din rândul membrilor partidelor politice.