Asigurarea standardelor etice în strategiile de reformă a administrației

I. INTRODUCERE:

I.1. ABORDARE:

Avand in vedere faptul ca tema prezentei lucrari este” Asigurarea standardelor etice in strategiile de reforma administrativa” abordarea lucrarii va fi una legislativa. Se stie ca societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile prezente. In aceasta transformare a societatii romanesti nu se poate face abstractie de sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene in acest domeniu, in conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ.

Lucrearea isi propune sa abordeze aceste aspecte tinand cont de impactul masurilor de reforma de la nivelul administratiei publice ce au fost intreprinse in ultima perioada. Prin derularea coerenta si continua a procesului de descentralizare in perioada imediat urmatoare vom putea asista la cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice, iar administratiile locale vor raspunde intr-o masura imbunatatita exigentelor cetatenilor si dezvoltarii locale. Pentru Romania procesul de transformari din administratia publica capata noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala, dar in egala masura si noilor cerinte ale Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, atat la nivelul administratiei publice centrale cat si al administratiei publice locale si a serviciile publice in general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii intre cetateni si administratie, cresterea si intarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.

I.2 SURSE DE DOCUMENTARE:

Dat fiind faptul ca reforma administrativa este un proces continuu, interesul pentru aceasta a luat amploare odata cu dorinta Romaniei de a se integra in Uniunea Europeana, reforma devenind in scurt timp, obiectivul prioritar al statului roman, in contextul in care Romania a si aderat, fiind acum parte integranta a Uniunii, avand aceleasi drepturii si obligatii ca toate celelalte state membre. Aceasta observatie are menirea de a justifica sursele de documentare ale acestei lucrari, surse care sunt reprezentate de analiza strategiilor guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica,-strategii premergatoare aderarii-, strategiile postaderare prevazute pentru perioada 2007-2013, studiul reformei administratiei publice in contextul integrarii europene, studiul obligatoriu asupra problemei descentralizarii, strategiile pentru dezvoltare durabila in Romania.

Cand vorbim despre strategiilor guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica, trebuie mentionat faptul ca existenţa unei administraţii eficiente şi democratice reprezintă unul dintre cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei ţări. În acest moment, România nu dispune de o astfel de administraţie. De aceea, o prioritate majoră a Guvernului României este realizarea, în câţiva ani, a unei reforme reale prin care administraţia publică din ţara noastră să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate. În fapt, este vorba de o reformă profundă. Este evident că, pentru a reuşi, reforma nu poate să se realizeze numai prin efortul şi voinţa politică a actualului Guvern. Este nevoie de un efort colectiv şi structural la nivelul întregii societăţi. Pentru a satisface această prioritate, în anul 2001, Guvernul României a adoptat

Strategia privind accelerarea reformei în administraţia publică. După trei ani, se recunoaşte faptul că, rezultatele obţinute nu sunt satisfăcătoare. Obiectivele fixate atunci au fost prea ambiţioase, necesitând mijloace financiare considerabile, la concurenţă cu alte priorităţi. Realizarea unor obiective, de o asemenea anvergură, presupune şi o schimbare a mentalităţilor atât în actul de guvernare, cât şi la nivelul întregii societăţi.

S-au înregistrat progrese reale, prin adoptarea unui pachet complex de legi privind funcţia publică, descentralizarea serviciilor publice, finanţele publice locale, lupta împotriva corupţiei şi prin înfiinţarea unor noi instituţii, care să pregătească şi să pună în aplicare reformele. Practica a arătat, însă, că multe din aceste legi nu au fost bine aplicate, iar noile instituţii nu şi-au îndeplinit în totalitate misiunea. Această constatare generală a fost de mai multe ori exprimata în rapoartele Comisiei Europene. De aceea, reforma administraţiei publice a rămas una dintre cele mai importante priorităţi pentru ani premergatori, aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. În acord cu Comisia Europeană, Guvernul a identificat trei domenii în care trebuia să se facă progrese semnificative în perioada imediat următoare. Acestea sunt: funcţia publică, descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice şi procesul de formulare a politicilor publice. Aceste trei domenii au fost abordate de o manieră unitară sub autoritatea directă a ministrului administraţiei şi internelor. A fost elaborată o strategie coerentă, pe deplin asumată de Guvernul României. În forma sa actualizată, strategia de reformă a administraţiei publice este rezultatul nu numai al alegerii unei soluţii tehnice, ci în egală măsură şi al unei decizii şi voinţe politice. Noua strategie de reformă se bazează atât pe resurse financiare de la bugetul naţional, cât şi pe fonduri europene. Pe de altă parte, strategia consfinţeşte transferul de putere de la nivel central la nivel local, ca o componentă a procesului democratic.