Calitatea spațiilor verzi

Suprafata spatiilor verzi (ha) se refera la suprafata spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, terenurile bazelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor.

In cadrul spatiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, gradinile de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole, suprafata lacurilor etc.

După natura proprietăţii, spaţiile verzi pot fi publice (parcuri, scuaruri, spaţii amenajate cu dominantă vegetală şi zone cu vegetaţie spontană ce intră în domeniul public) sau private (spaţii verzi aflate în proprietate privată şi care nu sunt utilizate în interes public).

Administrarea spaţiilor verzi se face de către administraţiile publice locale, în cazul celor publice, sau de către proprietarii acestora pentru cele private. Transformările teritoriale ale oraşelor de-a lungul timpului nu au ţinut întotdeauna seama de menţinerea unui echilibru între dezvoltarea urbană şi asigurarea necesarului de spaţii verzi.

În cele 319 aşezări urbane din ţara noastră, unde trăieşte 55,2% din populaţie, ca urmare a tendinţei permanente de extindere a spaţiului construit, în special în ultimele două decenii, s-a înregistrat, de cele mai multe ori, o diminuare a suprafeţei spaţiilor verzi. Astfel, dacă între anii 1980 şi 1990 suprafaţa spaţiilor verzi urbane din România a crescut de la 169,62 la 220,81 kmp, respectiv cu 30%, ulterior, aceasta a înregistrat un trend descendent până în 2006, când s-a produs un uşor riviriment, ajungând la 202, 69 kmp (Tabelul nr. 2). Datorită acestei situaţii, s-a ajuns ca suprafaţa medie a spaţiului verde în

` România să fie astăzi de numai 18 mp/locuitor, în timp ce, în Europa, aceasta este frecvent de 25 mp/locuitor. Având în vedere că norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de 50 mp/locuitor, iar standardele Uniunii Europene sunt de 26 mp/locuitor, rezultă că populaţia oraşelor din ţara noastră nu dispune, în prezent, în multe cazuri, de necesarul minim de spaţii verzi.

In Romania doar 4 orase se apropie de normele europene avand intre 20-23mp pe locuitor acestea sunt:

- Iasi -20,6;

- Suceava- 20.31;

- Pitesti -22,81;

- Satu Mare – 22,89;

Doar 2 orase din Romania depasesc limita de 24 mp/loc.Acestea sunt:

- Sibiu -24,3;

- Oradea -24,8;

Spatiile verzi joaca un rol important in controlul conditiilor meteorologice si climatice prin adaugarea de oxigen in atmosfera si absorbtia de dioxid de carbon – care contribuie la incalzirea planetei prin asa numitul ” efect de sera ”.

Pentru a se compensa aceste dezechilibre se pune un accent din ce in ce mai mare pe realizarea de impaduriri masive si pe conservarea si protectia speciilor deja existente

In marile aglomerari urbane – unde poluarea atinge zilnic cote alarmante datorita cresterii numarului de autovehicule , de fabrici si instalatii tehnologice care nefiind prevazute cu filtre speciale emana in mediul inconjurator cantitati enorme de dioxid de carbon si multe alte substante poluante (clor, sulf, fosfati , etc. ) – se impune luarea de masuri imediate privind extinderea spatiilor verzi , ingrijirea protectia parcurilor deja existente. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui niste repere importante pentru crearea de noi oaze de vegetatie.

Deasemeni , pe langa imbunatatirea calitatii mediului, parcurile mai au si rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluarii fonice , o importanta sursa de stres pentru locuitorii marilor orase. Deasemenea structura si diversitatea spatiilor verzi conduc la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale.