Disparități regionale în România și UE

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 22005
Mărime: 1.00MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

I. Politica de dezvoltare regionala in Uniunea europeana

II. Politica de dezvoltare regionala in Romania

III. Cadrul institutional / Agentii de dezvoltare regional

IV. Aspecte legislative si institutionale

V. Instrumente (fonduri) de solidaritate

VI. Disparitati regionale în dezvoltarea economica

• Comparatii intre UE si Romania

VII. Concluzii si contributii personale

Extras din document

POLITICA REGIONALA IN CADRUL UNIUNII EUROPENE

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităţilor economice şi sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creşterea economică şi sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea şi formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen.

Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia statelor membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere (pentru perioada 2000-2006, suma aferentă reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE).

Politica de dezvoltare regională, prin amploarea dezvoltării ei, este o politică ce subîntinde mai multe domenii de activitate, ceea ce face ca un număr mare de actori instituţionali să fie implicaţi în elaborarea şi implementarea ei. Comisia Europeană este direct responsabilă pentru pregătirea şi asigurarea implementării politicii de dezvoltare regională a UE. Rolul său este de a iniţia si definitiva noi acte legislative în domeniu şi de a se asigura că măsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre. Direcţia Generală (DG) pentru Politică Regională este principalul departament responsabil pentru măsurile de asistenţă în vederea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor la nivel european, în baza articolelor 158 şi 160 ale Tratatului UE. DG Politica Regională este sprijinită în activitatea sa de alte direcţii generale implicate în implementarea politicii regionale, acestea fiind DG Agricultură, DG Pescuit, DG Educaţie şi Cultură, DG Mediu şi DG pentru Forţa de Muncă şi Probleme Sociale. În prezent DG pentru Politică Regională gestionează 3 fonduri: FEDR, Fondul de Coeziune şi ISPA. Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare la nivelul luării deciziei, prin Comitetul pentru Politică regională, Transport şi Turism. De asemenea, acest comitet exercită şi activitate de control asupra instrumentelor instituite pentru realizarea obiectivului coeziunii economice şi sociale, şi implicit asupra politicilor economice naţionale, a politicilor şi acţiunilor comunitare în vederea realizării pieţei interne, precum şi asupra Fondurilor structurale, Fondului de coeziune şi Băncii Europene de Investiţii. Consiliul Uniunii Europene este echivalentul unui consiliu de miniştri la nivel european şi se reuneşte de câteva ori pe an, în scopul coordonării politicilor economice ale statelor membre. Comitetul Regiunilor (CR) este un organ cu putere consultativă pe probleme de coeziune economică şi socială, reţele de infrastructură trans-europeană, sănătate, educaţie, cultură, ocuparea forţei de muncă, probleme sociale, probleme de mediu, formare profesională şi transport, fiind şi cea mai nouă instituţie europeană (creat în 1991, prin Tratatul de la Maastricht, funcţional odată cu intrarea în vigoare a Tratatului, în 1993). CR este compus din reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi locale, ce reflectă echilibrul politic, geografic şi regional/local din fiecare stat membru. Banca Europeană de Investiţii este instituţia de finanţare a politicilor UE şi are dublu rol la acest nivel, fiind percepută atât ca actor instituţional al politicii de dezvoltare regională, cât şi ca instrument de finanţare şi, implicit, implementare a acesteia). Banca acordă împrumuturi şi garanţii, cu dobândă redusă, tuturor statelor membre pentru finanţarea de proiecte din toate sectoarele economiei, susţinând prin acţiunile sale politica de dezvoltare regională la nivel comunitar, obiectivele fondurilor structurale şi ale celorlalte instrumente financiare ale UE.

În timp ce progresul economic s-a făcut remarcat în regiunile mai puţin dezvoltate într-un termen mediu, diferenţa dintre bogaţi şi săraci a rămas la fel de îngrijorătoare, acest lucru necesitând o perioadă considerabilă de timp pentru a fi rezolvat. În ciuda îmbunătăţirii situaţiei, şomajul a rămas o problemă presantă.

Deşi s-a înregistrat un progres substanţial în ceea ce priveşte infrastructura, unele dezechilibre se menţin în aceste domenii: cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, accesul la formare şi informaţie, oportunităţi de educare,calitatea mediului. Fondurile Structurale şi Fondul de coeziune au ajutat la reducerea disparităţilor şi au creat condiţii pentru creştere economică. Cuceririle politicii regionale pot cu greu fi exprimate în termeni statistici. Iniţiativele comunitare, parteneriatele între părţile implicate, atenţia acordată protecţiei mediului şi şansei egale, cooperarea, comunicarea cu ajutorul tehnologiilor noi, schimburile de experienţă şi experimentarea de noi abordări pentru dezvoltare constituie premise pentru progresul regiunilor mai puţin prospere şi valorificarea potenţialului lor.

Politica de dezvoltare regională are un pronunţat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finanţarea altor politici sectoriale – politica agricolă, politica socială, politica de protecţie a mediului. În plus, politica regională este corelată şi cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstrucţia economică), ISPA (instrument al politicilor structurale, ce prefigurează Fondul de coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură) la care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale UE. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este subliniat şi de modul în care acesta integrează trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea economică şi socială, extinderea aplicării principiului subsidiarităţii şi dezvoltarea durabilă.

Cu toate ca nu i s-a acordat importanta cuvenita inca de la bun inceput, politica regionala in Uniunea Europeana reprezinta astazi una dintre cele mai dinamice activitati la nivel comunitar .Exista diferente majore intre statele europene,ele tinand de istorie,traditii,de forma de guvernare si de o multitudine de alti factori care au influentat de-a lungul anilor directia de dezvoltare a acestor politici.

Politica regională urmăreşte să corecteze dezechilibrele regionale astfel încât să se asigure o repartizare mai echilibrată a populaţiei şi activităţilor economice pe ansamblul teritoriului.

Necesitatea unei politici regionale, care să aibă în vedere echilibrarea repartiţiei demografice şi localizarea polilor de dezvoltare, ca şi susţinerea eforturilor regiunilor cel mai slab dezvoltată pentru a le ajunge din urmă pe celelalte, nu a scăpat atenţia legiuitorului comunitar de-a lungul celor peste patru decenii de existenţă a UE.

Aceasta politica prevede reducerea diferentelor socioeconomice dintre diversele regiuni ale UE, prin sustinerea eforturilor celor mai slab dezvoltate de a le ajunge din urma pe celelalte si prin coordonarea politicilor duse de statele membre, orice dezechilibru fiind un obstacol major in calea integrari.

Necesitatea unei politici regionale care sa aiba in vedere atat echilibrare repartitiei demografice ,cat si localizarea polilor de dezvoltare nu a scapat legiuitorului.Tratatul CECO(1951) recunostea deja existenta unor contraste suparatoare, insa abia in preambulul Tratatului de la Roma semnatarii acestuia isi declarau dorinta de a actiona eficient in domeniul respectiv. Cu toate că Tratatul de la Roma recunoaşte, în preambul, importanţa problemelor regionale şi fixează obiectivul ″unei dezvoltări armonioase prin reducerea decalajului între diferitele regiuni şi a rămânerii în urmă a celor mai puţin favorizate″, el nu prevede o politică regională.

Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale statelor membre către regiunile cele mai sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice. Astfel, FEDR redistribuie bugetul comunitar în investiţii productive (pentru crearea şi menţinerea unor locuri de muncă durabile) şi în investiţii în infrastructură.

Totusi,pana in 1975(anul cand s-a creat un fond structural special-FERER),Comunitatea nu a jucat nici un rol activ in acest domeniu.

Preview document

Disparități regionale în România și UE - Pagina 1
Disparități regionale în România și UE - Pagina 2
Disparități regionale în România și UE - Pagina 3
Disparități regionale în România și UE - Pagina 4
Disparități regionale în România și UE - Pagina 5
Disparități regionale în România și UE - Pagina 6
Disparități regionale în România și UE - Pagina 7
Disparități regionale în România și UE - Pagina 8
Disparități regionale în România și UE - Pagina 9
Disparități regionale în România și UE - Pagina 10
Disparități regionale în România și UE - Pagina 11
Disparități regionale în România și UE - Pagina 12
Disparități regionale în România și UE - Pagina 13
Disparități regionale în România și UE - Pagina 14
Disparități regionale în România și UE - Pagina 15
Disparități regionale în România și UE - Pagina 16
Disparități regionale în România și UE - Pagina 17
Disparități regionale în România și UE - Pagina 18
Disparități regionale în România și UE - Pagina 19
Disparități regionale în România și UE - Pagina 20
Disparități regionale în România și UE - Pagina 21
Disparități regionale în România și UE - Pagina 22
Disparități regionale în România și UE - Pagina 23
Disparități regionale în România și UE - Pagina 24
Disparități regionale în România și UE - Pagina 25
Disparități regionale în România și UE - Pagina 26
Disparități regionale în România și UE - Pagina 27
Disparități regionale în România și UE - Pagina 28
Disparități regionale în România și UE - Pagina 29
Disparități regionale în România și UE - Pagina 30
Disparități regionale în România și UE - Pagina 31
Disparități regionale în România și UE - Pagina 32
Disparități regionale în România și UE - Pagina 33
Disparități regionale în România și UE - Pagina 34
Disparități regionale în România și UE - Pagina 35
Disparități regionale în România și UE - Pagina 36
Disparități regionale în România și UE - Pagina 37
Disparități regionale în România și UE - Pagina 38
Disparități regionale în România și UE - Pagina 39
Disparități regionale în România și UE - Pagina 40
Disparități regionale în România și UE - Pagina 41
Disparități regionale în România și UE - Pagina 42
Disparități regionale în România și UE - Pagina 43
Disparități regionale în România și UE - Pagina 44
Disparități regionale în România și UE - Pagina 45
Disparități regionale în România și UE - Pagina 46
Disparități regionale în România și UE - Pagina 47
Disparități regionale în România și UE - Pagina 48
Disparități regionale în România și UE - Pagina 49
Disparități regionale în România și UE - Pagina 50
Disparități regionale în România și UE - Pagina 51
Disparități regionale în România și UE - Pagina 52
Disparități regionale în România și UE - Pagina 53
Disparități regionale în România și UE - Pagina 54
Disparități regionale în România și UE - Pagina 55
Disparități regionale în România și UE - Pagina 56
Disparități regionale în România și UE - Pagina 57
Disparități regionale în România și UE - Pagina 58
Disparități regionale în România și UE - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Disparitati Regionale in Romania si UE.doc

Alții au mai descărcat și

Dezvoltare Locală

INTRODUCERE Epoca istorica prin care trece România, aceea a tranzitiei spre economia de piata si a integrarii în structurile internationale, fie...

Considerații Generale asupra Comportamentului Organizațional

I. Consideraţii generale asupra comportamentului organizaţional 1.1. Introducere în comportamentul organizaţional Modul de comportare a oamenilor...

Dezvoltarea Regionala în România

Introducere Ţările lumii sunt caracterizate ca entităţi geografice, economice şi sociale care se confruntă cu aceleaşi probleme globale, dar şi cu...

Politica de Dezvoltare Regională

Introducere “Trebuie tinut minte că nu există lucru mai greu de plănuit, mai îndoielnic de reusit si mai periculos de stăpânit decât crearea unui...

Regionalismul și Regionalizarea în Uniunea Europeană

Capitolul 1. Regionalism, regionalizare, dezvoltare regională Creşterea importanţei regiunilor în Europa, oricare ar fi definiţia pe care am...

Procesul de Regionalizare în România

Capitolul I Regionalizarea din punct de vedere teoretic 1.1 Definirea regionalizării Regionalizarea = împărţirea unui teritoriu administrativ...

Scenarii Privind Regionalizarea în România și Implicațiile lor pentru Dezvoltarea economico-socială

Scenarii privind regionalizarea în România și implicațiile lor pentru dezvoltarea economico-socială Stadiul cunoașterii Tema regionalizării este...

Impactul Regionalizării asupra Deciziilor din Administrația Publică din România Comparativ cu Celelalte State Membre ale UE

I. Regionalizarea 1. Concept Cuvântul regionalizare, pornind de la verbul a regionaliza, semnifică împărţirea unui teritoriu în regiuni , la...

Te-ar putea interesa și

Politica de Dezvoltare Regională în România

Introducere Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge...

Dezvoltarea Regională și Întreprinderile Mici și Mijlocii

INTRODUCERE De la începuturile ei în anul 1957 şi până astăzi, Politica Regională a Uniunii Europene vine în sprijinul regiunilor şi statelor...

Disparități socio economice la nivel regional

1. Analiza socio-economica Se realizeaza o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare, a punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare....

Analiza Disparităților socio-economice la Nivel Regional în România

1. Rezumat În contextul aderării României la UE în anul 2007, politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la...

Analiza disparităților socioeconomice la nivel regional în România

1.Rezumat De-a lungul timpului , un complex de factori (naturali, economici, sociali, culturali,etc.), a determinat formarea unor zone cu niveluri...

Politici europene de dezvoltare regională și de amenajare teritorilă în România

I. Introducere Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmareşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea...

Procesul de extindere al UE și consecințele sale economice la nivel inter și intra-regional

Rezumat Ce reprezintă extinderea pentru “vechile” State Membre (EU 15)? Extinderea este o evoluţie naturală, firească, care aduce sfârşitul...

Analiza disparităților regionale

1. PROBLEMATICA DISPARITATILOR REGIONALE IN ROMANIA România este o regiune a Uniunii Europene si tot ansamblul de instrumente si fonduri...

Ai nevoie de altceva?