Drepturile și obligațiile funționarilor publici

Proiect
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 24028
Mărime: 88.66KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Santai
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE BRAŞOV PROGRAM DE MASTERAT: STUDII EUROPENE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Cuprins

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA REGLEMENTĂRII STATUTARE A FUNCŢIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA 1

CAPITOLUL II

FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI FUNCŢIONARUL PUBLIC 7

SECTIUNEA 2.1. SCURT ISTORIC PRIVIND FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI FUNCŢIONARUL PUBLIC 7

SECTIUNEA 2.2. NOŢIUNEA DE FUNCŢIE PUBLICĂ. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE FUNCŢIE PUBLICĂ 10

SECTIUNEA 2.3. NOŢIUNEA DE FUNCŢIONAR PUBLIC 13

SECTIUNEA 2.4. MISIUNEA FUNCŢIONARULUI PUBLIC ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 18

CAPITOLUL III

DREPTURILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC ŞI OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC 23

SECŢIUNEA 3.1. DREPTURILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC. 23

SECŢIUNEA 3.2. OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC 43

CAPITOLUL IV

CONSIDERAŢII FINALE 59

SECŢIUNEA 4.1. CÂTEVA OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU UNELE PREVEDERI ALE STATUTULUI FUNCŢIONARULUI PUBLIC. 59

SECŢIUNEA 4.2 CONCLUZII 63

BIBLIOGRAFIE 67

Extras din document

CAPITOLUL I EVOLUŢIA REGLEMENTĂRII STATUTARE A FUNCŢIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA

În ţara noastră, conceptul de statut este folosit pentru prima dată în 1847, când se adoptă, la 31 ianuarie, Statutul slujbaşilor poliţiei din Capitală urmat de alte legiuiri prin care se reglementează regimul diferitelor slujbe. Constatăm că se fac progrese importante în această materie, prin desfiinţarea boieriilor, apariţia şi organizarea unor funcţii mai moderne, receptându-se benefica influenţă a apusului.

Ceea ce caracterizează această perioadă este faptul că legiuirile adoptate erau disparate, speciale pentru diferitele funcţii existente, şi că nu exista o armonizare a regimurilor juridice corespunzătoare pentru diferite funcţii publice existente. Varietatea acestora mergea de la salarizare până la poziţia ierarhică şi celelalte drepturi ale funcţionarilor .

În acest mod s-a pregătit terenul pentru reglementările de mare importanţă care urmau a fi adoptate în a doua jumătate a secolului trecut. Avem în vedere, în primul rând, legile privind administraţia comunală şi judeţeană adoptate de Cuza şi consacrarea, prin articolul 132 din Constituţia din 1866, a unei dispoziţii prin care se impunea, în cel mai scurt timp posibil, adoptarea unei legi asupra condiţiilor de admisibilitate şi de înaintare în funcţiunile administraţiei publice. Deşi textul constituţional obliga la o reglementare iminentă, abia în 1923, sub presiunea unor mişcări revendicative puternice din partea funcţionarilor, avea să fie adoptată prima lege unitară prin care se reglementa situaţia juridică a funcţionarilor publici, şi anume Legea din 19 iunie 1923. Între timp fusese adoptată şi Constituţia din 1923 care stipula, prin art.8 alin.4 că Legi speciale vor determina statutul funcţionarilor publici. Legea menţionată, deşi realizează o reglementare unitară în ceea ce priveşte condiţia juridică a funcţionarilor publici, nu reuşeşte acelaşi lucru în ceea ce priveşte situaţia lor economică, lăsată, pe mai departe, la discreţia bugetelor şi a unor legi speciale. Chiar şi unitatea situaţiei juridice este la scurt timp afectată de apariţia unor legi prin care se instituie regimuri speciale, înregistrându-se, în timp, multe reglementări prin care se instituie derogări de la Statut.

Când, în 1939, s-a pus problema adoptării unui Cod al funcţionarilor publici, unul din cei chemaţi să contribuie la redactarea lui notează: „Am găsit: haosul a 773 de categorii de salarii; asimetria organizărilor administrative hipertrofiate; hemoragia funcţiunilor şi a posturilor; denaturarea criteriilor de selecţiune şi de înaintare, cu directori generali fără studii universitare” .

În baza Legii din 1923, s-a dezvoltat însă o bogată şi interesantă jurisprudenţă, s-a format importanta şcoală interbelică de drept public, la ale cărei valori, adaptate la condiţiile actuale, s-a întors literatura de specialitate de după 1989.

La 8 iunie 1940 se adoptă Codul funcţionarilor publici, ca o reacţie la disparităţile şi derogările de la statut, cu tendinţa de a le elimina si de a realiza o reglementare uniformă în materia funcţiei publice. Codul din 1940 a realizat un progres semnificativ, dar nu complet, prin punerea în practică, dar vădind serioase carenţe în aspecte esenţiale privind situaţia funcţionarului public. S-a dovedit, de exemplu, că era împotriva oricăror principii economice, deoarece ierarhiza funcţiile exclusiv după salariu. E1 era apoi nedemocratic, deoarece erau salarii inegale pentru funcţionarii recrutaţi în acelaşi mod, sau invers, pentru moduri inegale de recrutare, crea salarii egale .

S-a impus necesitatea adoptării unui nou statut, prin care să se îndrepte deficienţele legislaţiei anterioare, atât din punct de vedere al situaţiei economice a funcţionarilor, cât şi din punct de vedere al situaţiei lor juridice. Se aveau în vedere, cu prioritate, o salarizare echitabilă, un sistem de recrutare şi promovare obiectiv; un regim de stabilitate, riguros garantat, astfel încât funcţiile publice să fie ocupate de funcţionari bine pregătiţi profesional, care să facă faţă unor criterii de acces severe şi unor atribuţii complexe şi care, în final, să fie demn si echitabil retribuiţi pentru activitatea lor. Dintotdeauna doctrina a recunoscut că un element distinctiv al remuneraţiei funcţionarului public şi al întregului regim juridic al funcţiei publice este că drepturile băneşti acordate titularului unei funcţii publice nu reprezintă o contraprestaţie din partea autorităţii, ci că ele au menirea de a-i asigura acestuia o existenţă onorabi1ă, în raport cu demnitatea funcţiei pe care o ocupa.

Deşi multe din principiile teoretice pe care le evocăm rămân, cel puţin în anumite state şi stadii, simple deziderate, ele trebuie să pătrundă spiritul legislaţiei si să se impună ca drept pozitiv. Dezvăluind aceste preocupări de a perfecţiona regimul aplicabil funcţiei publice, a fost adoptat un nou statut, Legea nr. 746 publicată în Monitorul Oficial nr. 220 din 22 septembrie 1946. Ea a constituit, indiscutabil, un progres faţă de legislaţia anterioară, fără a ne putea exprima în termeni absoluţi cu privire la calităţile acestei reglementări. Principalul său merit este acela că face din pregătirea şi specializarea practică profesională o condiţie sine qua non pentru numirea şi încredinţarea funcţiunilor superioare şi dispune reglementarea organizării acestei pregătiri, ceea ce va mări competenţa şi capacitatea de lucru a funcţionarilor . Drept alte merite ale acestei reglementări mai pot fi reţinute:

Preview document

Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 1
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 2
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 3
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 4
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 5
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 6
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 7
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 8
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 9
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 10
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 11
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 12
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 13
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 14
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 15
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 16
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 17
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 18
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 19
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 20
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 21
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 22
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 23
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 24
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 25
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 26
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 27
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 28
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 29
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 30
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 31
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 32
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 33
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 34
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 35
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 36
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 37
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 38
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 39
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 40
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 41
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 42
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 43
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 44
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 45
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 46
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 47
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 48
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 49
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 50
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 51
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 52
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 53
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 54
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 55
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 56
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 57
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 58
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 59
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 60
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 61
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 62
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 63
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 64
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 65
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 66
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 67
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 68
Drepturile și obligațiile funționarilor publici - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Drepturile si Obligatiile Funtionarilor Publici.doc

Alții au mai descărcat și

Politica de reformă a funcției publice în Uniunea Europeană

Introducere Lucrarea de fata isi propune sa analizeze politica de reforma a functiei publice in Uniunea Europeana, mai intai prezentand...

Drepturile și Obligațiile Funcționarului Public

1. Conceptul de functionar public Functionarul public este persoana fizica numita într-o functie publica, numire care se face de catre...

Funcția și funcționarul public

Personalul administratiei publice Orice domeniu de activitate al vietii politice,economice,sociale,ca si al celui administrativ din orice tara...

Funcționarul Public

În vederea realizării sarcinilor ce le revin – satisfacerea intereselor generale ale societăţii – serviciile publice (prin care se realizează...

Formarea Funcționarilor Publici - Obiectiv Strategic al Sistemului Administrativ Românesc

1.Conceptele de funcţie publică şi funcţionar public În ceea ce priveşte funcţia publică şi funcţionarul public în reglementarea românească,...

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Te-ar putea interesa și

Funcția Publică Europeană

INTRODUCERE Plutarh spunea că legea este regina tuturor muritorilor şi nemuritorilor. Existenţa noastră întru respectul legii, construirea...

Aspecte Teoretice și Practice Privind Constituirea Domeniului Public

Capitolul I: Conceptul de Administraţie Publică în România şi unele state europene. Administraţia Publică la daci. Sfera de cuprindere a noţunii de...

Fiscalitatea Intreprinderii. Studiu de Caz

INTRODUCERE Obligatiile fiscale ale firmei care fac obiectul lucrarii sunt impozitele indirecte, respectiv Taxa pe Valoarea adaugata, si...

Etica în serviciul public

. TIPUL IDEAL DE FUNCTIONAR PUBLIC Ce ii este necesar functionarului public pentru a efectua o activitate etica? In primul rand activitate...

Pregătirea profesională și dezvoltarea carierei funcționarilor publicii

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Implementarea şi perfecţionarea activităţii funcţionarilor publici în administraţia...

Drepturile și îndatoririle funcționarului public și răspunderea funcționarului public

Functia publica si functionarul public In sens traditional , expresia “functie publica” este folosita pentru a numi atat functionarul public, cat...

Drepturile și obligațiile funcționarilor publici

De-a lungul timpului, functionarii publici au fost supusi unor regimuri restrictive, dat fiind specificul misiunii lor de a servi statului si...

Funcțiile în organele administrației publice

ARGUMENT Caracterul legal al administratiei publice, impune ca atat organizarea cat si activitatea acesteia, sa fie reglementata de lege, in...

Ai nevoie de altceva?