Evaluarea Performanțelor Profesionale ale Angajaților în Cadrul SNP Petrom Galați

Domeniu: Știința Administrației

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 110 în total

Cuvinte : 28178

Mărime: 187.87KB (arhivat)

Publicat de: Nicolaie State

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I – Managementul resurselor umane – considerente generale. 5
I.1. Integrarea managementului resurselor umane în cadrul organizaţiei 7
I.2. Evaluarea performanţei – componentă a sistemului managementului performanţei 20
CAPITOLUL II – Diagnosticul economico-financiar şi studiul gestiuni resurselor umane la S.N.P. PETROM GALAŢI 27
II.1. Date generale cu privire la S.N.P. PETROM GALAŢI 27
II.1.1. Scurt istoric 27
II.1. 2. Obiectul de activitate 29
II.1. 3. Procesul de producţie 30
II.2. Mediul extern 32
II.3. Piaţa 33
II.4. Structura organizatorică 33
II.5.Resursele umane 39
II. 6. Sistemul de management 41
II.7. Analiza cifrei de afaceri 49
II.7.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri 49
II.7.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri 50
II.8. Analiza valorii adăugate 52
II. 8.1. Dinamica cheltuielilor care compun valoarea adăugată 53
II. 8.2. Analiza factorială a valorii adăugate 55
II.9. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii 57
II.10. Analiza cheltuielilor cu personalul 59
II.10.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor cu personalul 59
II.10.2. Analiza factorială a cheltuielilor cu personalul 61
II.10.3. Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul 64
II.11. Gestiunea resurselor umane 66
II.11.1. Efectivul de salariaţi 66
II.11.2. Stabilitatea efectivului de salariaţi 70
II.11.3. Utilizarea timpului de muncă 71
II.11.4. Eficienţa utilizării resurselor umane 73
CAPITOLUL III – Aprecierea performantelor angajaţilor 76
III.1. Aprecierea performanţelor – definiţie, concept, conţinut 76
III.2. Caracteristicile evaluării 78
III.3. Premisele unei evaluări riguroase 79
III.4. Evaluarea performanţelor – instrument de dezvoltare al angajatului şi angajatorului 80
III.5. Recomandări privind sistemul de evaluare a performanţelor 85
III.6. Evaluarea performanţelor şi sistemul de salarizare 100
CAPITOLUL IV - CONCLUZII SI PROPUNERI 108
Bibliografie 111

Extras din proiect

INTRODUCERE

Lucrarea îşi propune să abordeze un anumit domeniu al managementului resurselor umane şi anume activitatea de evaluare a performanţelor. Particularizând, lucrarea tratează o problematică destul de importantă, prezentă în multe organizaţii, şi anume “Evaluarea performanţelor profesionale ale angajaţilor în cadrul punctului de extracţie de la Schela”.

Managementul performanţei reprezintă o modalitate de a obţine rezultate individuale şi organizaţionale, mult mai bune prin înţelegerea şi conducerea performanţei într-un cadru unitar şi contextual al afacerilor în general, sau al obiectivelor şi standardelor stabilite în prealabil, în special. Managementul performanţei constă într-o abordare sistematică a managementului resurselor umane şi a evaluării performanţei folosind obiectivele, performanţele, aprecierile şi feed-back-ul ca mijloace de motivare a angajaţilor pentru a înţelege şi a folosi la maxim potenţialul lor creator

În cuprinsul celor 4 capitole am încercat să surprind într-un mod cât mai sugestiv cele mai importante aspecte ale managementului resurselor umane cu implicaţii asupra procesului de evaluare.

Resursele umane reprezintă acele resurse ale firmei care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate sursa principală de asigurare a competitivităţii necesare, deoarece resursele umane sunt valoroase, rare, dificil de imitat şi de înlocuit.

În primul capitol am făcut o incursiune în managementul resurselor umane, subliniindu-se importanţa acestuia în cadrul organizaţiei, punându-se accent pe activitatea de evaluare, ca o componentă de bază a managementului performanţei.

În capitolul II am prezentat diagnosticul economico-financiar şi studiul asupra gestiunii resurselor umane în cadrul S.N.P. Petrom Galaţi, surprinzând, din punct de vedere financiar, cei mai importanţi indicatori care caracterizează activitatea.

În capitolul III am am prezentat procesul de evaluare surprinzând aspecte critice ale acestuia, dar şi propunerii de îmbunătăţire. Este expus un model de evaluare a performanţelor care poate fi uşor implementat.

CAPITOLUL I

Managementul resurselor umane – considerente generale

1.1. Integrarea managementului resurselor umane în cadrul organizaţiei

Managementul este procesul de proiectare şi menţinere a unui mediu în care indivizii, lucrând împreună în grupuri, îndeplinesc cu eficienţă scopurile propuse. Managementul resurselor umane este diferit de celelalte domenii ale managementului general deoarece trebuie să servească nu numai scopului şi intereselor patronului sau conducătorului organizaţiei, dar trebuie să acţioneze şi în interesul angajaţilor, al fiinţei umane si prin extensie, în interesul societăţii.

Dezvoltarea teoriei managementului este strâns legată de evoluţia industrială. Considerat iniţial ca domeniu al experienţei generalizate, managementul capătă un caracter ştiinţific numai în condiţiile dezvoltării marilor organizaţii industriale, când începe să se impună interesul pentru o teorie de bază a managementului.

Teoreticienii care au contribuit la fundamentarea teoriei managementului sunt manageri care şi-au împărtăşit experienţa căpătată în decursul practicii lor, sociologi care şi-au concentrat atenţia asupra relaţiilor umane şi comportamentului uman şi, după anii 1960, teoreticieni care au prezentat “sistemul deschis socio-tehnic”, descriind astfel conceptul lor despre întreprindere sau business ca un sistem ce face parte dintr-un mediu mai larg cu care se interacţionează şi unde factori tehnici şi sociali sunt mai importanţi decât cei sociali

Unul din elementele cele mai frapante ce rezultă din abordarea evolutivă a domeniului managementului îl reprezintă discrepanţa dintre istoria îndelungată a activităţii de management şi vârsta tânără – în timp istoric – a ştiinţei managementului.

Practic, activitatea de management în forma sa embrionară a apărut odată cu constituirea primelor colectivităţi umane, în comuna primitivă. Matriarhatul, ulterior ginta sau tribul, constituiau forme de organizare sociale caracterizate prin elemente specifice de management referitoare la desemnarea conducătorilor, sarcinilor, competenţele şi responsabilităţile acestora, mijloacele folosite pentru a conduce, modalităţile de organizare a colectivităţii, felul în care se adoptă hotărârile privind viaţa colectivităţii.

Evoluţia societăţii a marcat concomitent şi schimbări importante, în ceea ce priveşte conţinutul activităţilor de management implicate, începând cu scopurile urmărite, continuând cu stabilirea conducătorilor şi formelor de organizare, cu precizarea modalităţilor de adoptare şi aplicare a deciziilor şi încheind cu utilizarea anumitor căi de control.