Factori de Influență ai Procesului Decizional în Administrația Publică și Efectele Lor

Cap. I Consideraţii generale cu privire la procesul decizional în administraţia publică

Administraţia publică implică elaborarea și aplicarea strategiilor publice proiectate să asigure servicii și/sau să impună regulamente indivizilor, grupurilor și organizaţiilor în comunitatea politică.

O mare parte a obligaţiilor unor administratori publici presupune ca ei să ia decizii ce definesc obiectivele strategiilor publice și să aleagă mijloacele adecvate pentru realizarea lor. Luarea unei decizii administrative constă in alegerea dintre alternativele competente a scopurilor și mijloacelor pe care un program administrativ sau o organizaţie le vor îndeplini.

Luarea și executarea deciziilor reprezintă unul dintre scopurile fundamentale, poate chiar singurul, al oricărei organizaţii, al oricărui tip de manager, orice organizaţie depinde de natura deciziilor care sunt luate în interiorul său și de cei care decid, fie că aceste decizii sunt luate individual, fie că sunt luate în grup. Experienţa în luarea deciziilor este un fenomen care depinde de informaţie și trebuie să fie în strânsă relaţie cu noile tehnologii informaţionale, comunicaţionale, în general cu sistemele de informaţii.

Management înseamna decizie (Le Moigne, 1967), acceptând astfel sa dăm un sens mai larg cuvântului a decide: “A decide înseamnă a identifica şi a rezolva problemele pe care le întalneşte orice organizaţie”. Situată în mijlocul activităţii de management, decizia devine o temă de gândire și, de ce nu, de cunoaştere.

Altfel spus, deciziile sunt o componentă de bază a activităţii zilnice a funcţionarilor publici în zilele noastre, şi cu ajutorul lor se realizează în mare parte activitatea de administraţie publică. Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a funcţionarilor sau a organelor administraţiei, manifestare ce este premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care se optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop. Orice decizie administrativă trebuie să răspundă urmatoarelor cerinţe:

-să fie fundamentată stiinţific

-să aibă caracter realist

-să intervină în timp util

-să fie integrate în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior

-să fie oportună.

Putem spune că un proces decizional bun poate fi asociat cu succesul pe termen lung al instituţiei. Dacă dupa adoptarea deciziei se observă o îmbunătăţire a situaţiei iniţiale, înseamnă că etapele procesului decizional au fost respectate şi s-au derulat corespunzător, decizia luată este una bună. Succesul deciziei este condiţionat şi de luarea în considerare a influenţei factorilor de mediu, care acţionează în afara administraţiei şi care se referă la schimbările situaţiei politice sau economice, sau la rezultatele pe care le aşteaptă cetăţenii. O decizie poate suferi unele transformări la aplicarea sa în practică, pentru că mediul în care acţionează este într-o continuă transformare.

Procesul decizional administrativ, privit în sens restrâns, reprezintă întregul complex de operaţii care conduc la alegerea soluţiei optime destinate rezolvării problemei ce formează obiectul deciziei. În sens larg, acest concept cuprinde, în plus, transmiterea deciziei şi controlul implementării ei.

Fundamentul pe care se desfaăoara procesul decizional il constituie informarea prin care se defineşte obiectul în mare a deciziei-însotita de o analiza a factorilor determinaţi şi de evaluarea consecinţelor şi a implicaţiilor pe care le poate avea aplicarea deciziei respective.

Deciziile optime sunt posibile numai dacă se bazează pe două conditii esenţiale: informaţii cuprinzatoare şi raţionament stiinţific. În procesul elaborării deciziilor, abordarea logică, pe etape constituie singura modalitate stiinţifica.