Fonduri și Programe Europene pentru România

Introducere

În ultima perioadă la nivelul societăţii europene avem de a face cu un subiect mult discutat, şi anume fondurile europene, considerat a fi un element esenţial pentru dezvoltarea tarilor care urmeaza a adera la Uniunea Europeana.

În vederea eliminării diferenţelor dintre diferite regiuni ale Uniunii Europene, din diferite domenii cum ar fi: creşterea economică şi sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea şi formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen etc., a dezvoltat o politică de dezvoltare regională. Această poltică se bazează, în mod obligatoriu în toate cazurile, pe principiul solidarităţii financiare, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia Statelor Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere. Mai mult această politică poate de dezvoltare regională are un pronunţat caracter instrumental.

De asemenea, trebuie de menţionat faptul că această politică de dezvoltare regională se află în stransă legătura cu cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin

crearea fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstrucţia economică), ISPA (instrument al politicilor structurale, ce prefigurează Fondul de coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură) la care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale Uniunii Europene.

Caracterul amplu al politicii de dezvoltare regională se datorează şi modului în care sunt îmbinate cele 3 obiective ale acesteia, iar acestea sunt:

- coeziunea economică şi socială;

- extinderea aplicării principiului subsidiarităţii;

- dezvoltarea durabilă.

Despre principiile politicii de dezvoltare s-a discutat încă din anul 1957 odată cu semnarea Tratatului de la Roma, când cele 6 ţări semnatare au considerat necesar reducerea diferenţelor existente între diferitele regiuni şi sprijinirii celor mai puţin favorizate, în scopul realizării unei economii comunitare solide şi unitare.

Momentele apariţiei fondurilor europene:

- în 1958 s-a înfiinţat Fondului Social European (FSE) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, acesta avea ca obiectiv îmbunătăţirea modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe re-integrarea şomerilor pe piaţa muncii;

- în anul 1962 a apărut Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), care avea ca scop finanţării politicii agricole comune şi pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale şi îmbunătăţirea structurilor agricole;

- în anul 1975 a fost înfiinţat al treilea fond, şi anume Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale Statelor Membre către regiunile cele mai sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice;

- Consiliul European de la Bruxelles, în februarue 1988, extinde operaţiunea fondurilor de solidaritate, mai precis aprobă creşterea alocaţiile acestora din bugetul comunitar;

- Un element nou constă în apariţia programului PHARE în 1989, în scopul sprijinirii Poloniei şi Ungariei, care abia ieşise din spaţiul blocului comunist, în efortul de reconstrucţie a economiilor lor naţionale;

- În anul 1993, odată cu ratificarea Tratatului Uniunii Europene, apare şi fondul de coeziune care are ca scop principal sprijinirea proiectelor din domeniului protecţiei mediului şi infrastructurii de transport în Statele Membre mai puţin dezvoltate;

- În 1994 a fost înfiinţat un nou fond structural, creat prin gruparea tuturor instrumentelor privind pescuitul existente la acel moment, Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP). Acest fond a fost creat din perspectiva extinderii Ununii Europene spre nord, odată cu aderarea Finlandiei şi a Suediei;

- În urma summitu-ului de la Berlin, ce a avut loc în anul 1999, s-a stabilit că este nevoie de o reformă a fondurilor structurale. Reforma a dus la înfiinţare a doua instrumente doi de preadrare, în completarea programului PHARE, şi anume: ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) şi