Formarea Funcționarilor Publici - Obiectiv Strategic al Sistemului Administrativ Românesc

1.Conceptele de funcţie publică şi funcţionar public

În ceea ce priveşte funcţia publică şi funcţionarul public în reglementarea românească, literatura de specialitate prezintă o multitudine de definiţii, însa în Statutul funcţionarilor publici acestea sunt definite expres.

Prin Statut al funcţionarilor publici se întelege ansamblul de reguli referitoare la situaţia funcţionarilor publici .

Funcţia publică reprezintă “ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome”, iar funcţionarul public “este persoana numită în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică.”

O altă definiţie a funcţionarului public prezentată de literatura de specialitate este: “ funcţionarul public este persoana fizică investită în mod legal, prin actul de voinţă unilaterală al unei autoriăţi publice sau al alegătorilor, cu sarcina îndeplinirii, pe un timp limitat sau nelimitat, a unei funcţii publice.”

2. Oportunităţi de carieră în funcţia publică din România

Cariera într-o funcţie publică reprezintă “ansambulul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii raportului de serviciu până în momentul încetarii acestui raport, în condiţiile legii.”

“Promovarea eficientă a carierei este o condiţie fundamentală a succesului administraţiei publice, aceasta presupune că se va conferi funcţionarilor publici posibilitatea de a servi mai bine cetăţenii, lucru ce va putea fi posibil cu condiţia ca aceşti funcţionari să fie extrem de motivaţi, investiţi cu autoritate şi cu obligaţiile necesare prestării unui serviciu eficient, mândri de a avea o carieră în funcţia publică

şi convinşi că sunt conduşi şi perfecţionaţi, în interesul lor şi al naţiunii.”

La baza dezvoltării unei cariere într-o funcţie publică se regăsesc următoarele principii:

-“competenţa, potrivit căreia persoanele care doresc să acceadă sau să promoveze într-o funcţie publică trebuie să deţină şi să confirme cunoştinţele şi aptitudinile necesare exercitării funcţiei publice respective;

-competiţia, principiu potrivit căruia confirmarea cunoştintelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen;

-egalitatea de şanse, prin recunoaşterea vocaţiei la carieră în funcţia publică a oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legii;

-profesionalismul, potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să identifice şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente de motivare morală şi să sprijine iniţiativele privind dezvoltarea profesională individuală a acestora.

-transparenţa, conform căreia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera in funcţia publică.”

“Managementul carierei în funcţia publică se asigură de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - prin elaborarea cadrului legal şi a instrumentelor necesare organizării şi dezvoltării carierei în funcţia publică, de către autorităţile şi instituţiile publice - prin aplicarea principiului egalităţii de şanse şi a motivării, şi de către funcţionarul public prin aplicarea consecventă a principiilor competenţei şi al profesionalismului, în vederea dezvoltării profesionale individuale.”

Dezvoltare unei cariere într-o funcţie publică presupune recrutarea, numirea, promovarea într-o funcţie publică superioară şi avansarea în gradele de salarizare.Ultimele două modalităţi se realizează prin evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici.

2.1. Recrutarea funcţionarilor publici

Recrutarea funcţionarilor publici se face prin concurs organizat, în limita

funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice.

Această recrutare şi selecţie trebuie să se facă exclusiv pe criteriul competenţei, astfel încât funcţia publică să fie caracterizată de profesionalism, eficienţa şi eficacitate.