Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 52 în total
Cuvinte : 24237
Mărime: 85.55KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Toma
Autonomie publica locala, descentralizare, probleme in administratia publica locala.Facultatea de Stiinte juridice si administrative

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I- GARANTAREA CONSTITUŢIONALĂ A AUTONOMIEI LOCALE

1.1. – Aspecte de drept comparat privind garantarea constituţională a autonomiei locale

1.2. – Garantarea internaţională a autonomiei locale

1.2.1.- Carta europeană

1.2.2.- Convenţia – cadru europeană asupra cooperării transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale

CAPITOLUL II – AUTONOMIA LOCALĂ – PRINCIPIU FUNDAMENTAL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

2.1. – Noţiunea de autonomie locală. Conţinut. Trăsături

2.1.1. - Principiul autonomiei locale

2.1.2. - Principiul descentralizării în administraţia publică

2.1.3. - Principiul deconcentrării în administraţia publică

2.2. – Autoritatile administratiei publice locale,natura lor juridica si actele pe care le emit sau le adopta

2.2.1. – Atributiile consiliului local

2.2.2. – Functionarea consiliului local

2.2.3. – Atributiile Primarului si Viceprimarului

2.3. – Noi principii pentru o administratie publica locala autonoma

CAPITOLUL III – AUTONOMIA LOCALĂ ŞI REGLEMENTĂRILE EI ÎN CONSTITUŢIILE ŢĂRILOR UNIUNII EUROPENE

CAPITOLUL IV – TRANSPARENTA IN ADMINISTRATIA PUBLICA

4.1. – Concept

4.2. – Cadru legal

4.3. – Procedura privind participarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative si la procesul de luare a deciziilor

4.4. – Participarea cetatenilor la procesul de luare a deciziilor

4.5. – Sanctiuni prevazute de legea nr. 52/21.01.03

4.6. – Editarea monitoarelor oficiale proprii ale unitatilor administrativ teritoriale

CAPITOLUL V – REFORMA IN ADMINISTRATIA PUBLICA

5.1. – Scopul strategiei reformei in administratia publica

5.2. – Prioritatile reformei

5.3. – Obiectivele reformei

5.4. – Obiective specifice si directii de actiune ale reformei in administratia publica locala

CAPITOLUL VI – ANALIZA ACTIVITATII AUTORITATILOR PUBLICE LA NIVELUL ORASULUI URLATI

6.1. – Situatia personalului din administratia publica locala – Primaria or. Urlati

6.2. – Sistemul de salarizare

6.3. – Formarea continua a functionarilor publici

CONCLUZII

Extras din document

INTRODUCERE

Integrarea europeană a României presupune un proces complex de compatibilizare a normelor, structurii şi practicilor administrative cu cele existente în ţările Uniunii Europene.

Diversitatea sarcinilor pe care le are de îndeplinit administraţia publică necesită o extrem de variată gamă de prestaţii realizate prin serviciile publice, ca şi un personal cu pregătire profesională diversă.

Satisfacerea nevoilor cotidiene ale colectivităţii, a nevoilor omului care trăieşte într-o grupare organizată, rămâne finalitatea esenţială şi singura justificare a administraţiei publice, atât de diversificată, mai ales în prestaţiile sale către populaţie.

Privită din punct de vedere sociologic, administraţia publică nu reprezintă altceva decât o sumă de colectivităţi umane care organizează anumite acţiuni în favoarea altor oameni.

Administraţia publică reprezintă o “mare afacere publică “, în care suntem cu toţii implicaţi în calitatea noastră de cetăţeni şi, ca urmare, este necesar să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc şi pe care le putem schimba sau îmbunătăţi în mod direct sau indirect.

Conform Constituţiei României, art. 119 « administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice ». Principiul autonomiei locale are în vedere organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale pornind de la « dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale, de a rezolva şi gestiona în nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în folosul colectivităţilor locale pe care le reprezintă », autorităţile administraţiei centrale, potrivit principiului subsidiarităţii, intervenind dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii nu pot fi realizate de autorităţile locale.

Autonomia locală se manifestă pe mai multe planuri. Pe planul capacităţii juridice, colectivităţile teritoriale locale sunt subiecte de drept distincte, având propriile interese publice, iar pe plan instituţional, ele dispun de autorităţi administrative proprii. Pe planul autonomiei decizionale, aceste autorităţi au competenţe proprii şi iau decizii în interesul colectivităţilor pe care le administrează.

De asemenea, autonomia nu poate fi reală, efectivă, fără prezenţa autonomiei în planul mijloacelor umane, materiale, financiare, colectivităţile teritoriale locale având proprii funcţionari publici, domeniu (public şi privat) propriu, autonomie financiară (buget propriu).

Autorităţile locale sunt autonome dar nu şi suverane. Autonomia este exclusiv la nivel administrativ, iar nu şi legislativ, de guvernare sau judiciar.

Autorităţile locale sunt supuse unui control de tutelă administrativă exercitat de administraţia de stat. Astfel, autonomia locală nu se poate interpreta şi aplica decât în cadrul caracterelor statului român, care este un stat unitar complex.

Administraţia publică locală din ţările dezvoltate are la bază principiul autonomiei locale şi consider că şi în România energia trebuie canalizată către o reală, eficientă şi funcţională autonomie locală, administrativă şi financiară.

Acest lucru oferă avantajul aplicării unor strategii şi tactici adaptabile şi pliate pe specificul realităţilor locale.

De aproape 16 ani, se încearcă adaptarea la transformările de natură administrativă, politică şi juridică ce au loc în statele dezvoltate.

O analiză a cadrului legislativ şi instituţional arată că încă nu au fost găsite cele mai bune instrumente pentru realizarea reformei în administraţie:

- nu s-a reuşit optimizarea procesului decizional, autonomia locală nefiind asumată complet de autorităţile locale;

- neidentificarea, în mod cert, a responsabilităţilor şi relaţiilor dintre diferite instituţii;

- descentralizarea este incompletă, nereuşindu-se apropierea unor atribuţii şi decizii de interesul cetăţeanului ;

- nu s-a reuşit nici transferul complet de resurse materiale şi financiare care asigură apropierea deciziei de realitatea economică şi care conferă o mai bună valorificarea a resurselor;

- bugetele colectivităţilor locale sunt dependente în mare măsură de resursele bugetului de stat, veniturile proprii bugetelor locale nedepăşind 25% din necesarul de resurse locale, reforma finanţelor vizând, după model european, o cotă de aproximativ 50% ;

- o insuficientă comunicare între autoritatea publică şi cetăţean ;

- nu s-a reuşit implementarea unui sistem informaţional în toate ramurile administraţiei ;

- există o nemulţumire a cetăţenilor determinată de necorelarea dintre confortul urban oferit de autorităţi şi suma ridicată de bani pe care trebuie să o verse anual la bugetul local.

Începând cu recunoaşterea constituţională a autonomiei locale, multe legi adoptate în ultima perioadă au vizat crearea unui cadru legal necesar aplicării acestui principiu (Legea privind statutul funcţionarilor publici; Legea privind răspunderea ministerială; Legea finanţelor publice locale; Legea administraţiei publice locale; Legea privind dezvoltarea regională, Legea privind transparenţa în administraţia publică) şi, totodată, armonizarea cu legislaţia europeană.

Acest demers a culminat prin obţinerea de către România a statutului de parte la “Carta europeană a autonomiei locale” prin Decretul nr.131/1997 şi prin Legea nr.199/1997.

Elaborarea unei legi a descentralizării a reprezentat un punct de plecare pentru reforma administrativă.

Prin intermediul ei s-au clarificat problemele privind repartiţia puterilor între aleşi şi funcţionari, competenţele colectivităţilor teritoriale şi ale statului.

Transferul de competenţă trebuie însoţit de transferul resurselor necesare exercitării competenţelor.

Sporirea capacităţii decizionale presupune şi existenţa răspunderii persoanelor decidente fără a exista posibilitatea imputării răspunderii în sarcina altor persoane decât în anumite condiţii riguros stabilite; asta pentru că toate autorităţile doresc să decidă, dar toate ”fug” de responsabilităţi.

De asemenea, s-au creat condiţiile democraţiei participative prin asigurarea informării şi participării cetăţenilor la rezolvarea problemelor majore ale comunităţii, întărirea dreptului de expresie al aleşilor locali, asigurarea transparenţei actelor administrative.

Relaţia fiscală dintre administraţia centrală şi autorităţile publice locale este, încă, una de dependenţă, autorităţile locale nebeneficiind de un cadru de acces la piaţa de credit.

Corespunzător legii şi limitelor acesteia, autorităţilor locale le-ar fi necesară libertatea deplină de a fixa nivelul impozitelor şi taxelor locale.

Astfel, fixarea cotelor de impozitare s-ar face prin corelare directă la capacitatea de plată a contribuabililor, crescând totodată interesul asupra modului cum sunt utilizaţi banii.

CAPITOLUL I

GARANTAREA CONSTITUŢIONALĂ

A AUTONOMIEI LOCALE

Prin consacrarea internaţională a autonomiei locale, statul se angajează la nivel internaţional. În acest fel, autonomia locală, raporturile dintre stat şi colectivităţile teritoriale locale de pe teritoriul său ies din sfera exclusivă a dreptului intern, din domeniul rezervat competiţiei exclusive a statului, devenind materie de cooperare şi reglementare internaţională. Colectivităţile teritoriale locale şi autonomia lor nu mai sunt la latitudinea suveranităţii absolute a statelor, ci ajung a fi garantate, protejate internaţional.

1.1 Aspecte de drept comparat privind garantarea constituţională a autonomiei locale

Până nu demult, autonomia locală a reprezentat o chestiune exclusiv internă a statelor, un domeniu rezervat exclusiv competenţei naţionale, la discreţia absolută a suveranităţii statale, cu singura rezervă să nu se încalce principiile şi celelalte norme general admise ale dreptului internaţional public.

La nivel constituţional era înscris, în linii generale, doar simplul principiu al autonomiei locale, cu trimitere la lege pentru a reglementa concret formele, condiţiile şi limitele.

Preview document

Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 1
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 2
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 3
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 4
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 5
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 6
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 7
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 8
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 9
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 10
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 11
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 12
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 13
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 14
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 15
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 16
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 17
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 18
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 19
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 20
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 21
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 22
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 23
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 24
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 25
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 26
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 27
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 28
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 29
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 30
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 31
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 32
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 33
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 34
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 35
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 36
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 37
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 38
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 39
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 40
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 41
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 42
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 43
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 44
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 45
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 46
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 47
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 48
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 49
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 50
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 51
Garantarea Constituțională a Autonomiei Locale - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Garantarea Constitutionala a Autonomiei Locale.doc

Alții au mai descărcat și

Transparența Bugetara în Cadrul Administrației Publice Locale

INTRODUCERE Au trecut mai mult de 17 ani de când administraţia publică din România, sub imperiul noilor transformări social - politice a înţeles...

Politica de reformă a funcției publice în Uniunea Europeană

Introducere Lucrarea de fata isi propune sa analizeze politica de reforma a functiei publice in Uniunea Europeana, mai intai prezentand...

Administrația Publică Locală - Consiliul Local

1. Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţie publică Statul, termen care sugerează un „nucleu central”, în realitate este o reţea de...

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Te-ar putea interesa și

Drept Constituțional

CAPITOLUL-1 Abordarea tradiţională a suveranităţii statului 1.1.Noţiunea de suveranitate 1.1.1 Statul şi suveranitatea statului Statul a fost,...

Regimul Constituțional și Legal al Autonomiei Locale

INTRODUCERE « În perspectivă istorică , până extrem de recent, autonomia locală a reprezentat o chestiune exclusiv internă a statelor, un domeniu...

Structura și rolul organelor locale ale administrației publice - tendințe europene

INTRODUCERE În cadrul lucrării de licen.ă ,,STRUCTURA .I ROLUL ORGANELOR LOCALE ALE ADMINISTRA.IEI PUBLICE: TENDIN.E EUROPENE" am tratat evolu.ia...

Instituțiile statului - Parlamentul

1. Constituirea Parlamentului Conform dispozitiilor art. 61, alin. (1), Parlamentul este un organ reprezentativ suprem si unica autoritate...

Funcționarea și organizarea serviciilor publice de interes local

INTRODUCERE Romania parcurge, înca de la începutul mileniului, noi poziţii in cadrul sistemului administrativ internaţional. Ieşirea din regimul...

Influența autonomiei locale asupra deciziilor din administrația publică din Statele Uniunii Europene

1. Conceptul de autonomie locala Cuvantul „autonomie” deriva din limba greaca veche, in care prefixul „auto”=singur, de la sine, independent, iar...

Deciziile de Grup

Decizia administrativa Decizia administrativa reprezinta elementul central al activitatii desfasurate de structurile administratiei publice pentru...

Descentralizarea financiară

Descentralizarea urmareste sa ofere colectivitatilor teritoriale de baza o anumita autonomie permitandu-le sa-si defineasca singure normele de...

Ai nevoie de altceva?