Gestiunea Informatizată în Administrația Publică Locală

Conceptul de sistem informational economic a fost definit în moduri diferite. De cele mai multe ori, el este sinonim cu sistem informational pentru conducere, iar cele mai dese referiri se fac la aceasta ultima varianta. Din toate definitiile, rezulta ca el este un ansamblu de resurse umane si de capital, investite într-o unitate economica, în vederea colectarii si prelucrarii datelor necesare producerii informatiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii si controlului activitatilor organizatiei.

Atât sistemul cât si informatia au fost cercetate de specialisti si cercetatori din mai toate domeniile stiintelor exacte dar si umaniste, emanând conceptii, definitii, teorii, care pun într-o lumina noua, stiintifica, anumite fenomene pe care le traim în viata de zi cu zi, pe care le percepem ca fiind normale si probabile, dar care ar putea fi organizate si controlate.Universul este format dintr-o infinitate de corpuri, de obiecte si de fenomene distincte, aflate într-o perpetua miscare, transformare, organizare si reorganizare. Din numeroasele studii întreprinse, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca procesul de continua organizare si reorganizare a lumii a început cu marea explozie, Big Bang, aceasta fiind cea mai acceptata teorie cosmogonica contemporana.

Ea sustine ca universul, la început, era format doar din niste particule elementare aflate într-o stare de echilibru termodinamic, la câteva milioane de milioane grade Kelvin, si dintr-un vid cuantic. La un moment dat, el a explodat, eliberându-se o mare cantitate de energie, care a provocat expansiunea universului si generarea particulelor elementare.

În timp, procesul de expansiune a fost în continua derulare, cuplându-se si cu altele de condensare, de integrare a substantei si a energiei în corpuri din ce în ce mai organizate. Dupa patru miliarde de ani au aparut stelele, iar dupa 16 miliarde de ani a aparut viata, culminând cu aparitia omului. Deci lumea, formata dintr-o infinitate de corpuri si obiecte, pare a fi discontinua si neuniforma. Tocmai din aceasta cauza, pe lânga substanta si energie a mai aparut un alt aspect: informatia, ea fiind, dupa cum arata V.M. Gluscov, tocmai expresia neuniformitatii distributiei substantei si energiei în spatiu si timp, stiut fiind faptul ca substanta reprezinta masa sau volumul, energia reprezinta forta sau câmpul, care intervine în desfasurarea fenomenelor, informatia este modul în care sunt ele distribuite în spatiu si timp. Daca lumea ar fi continua si uniforma nu s-ar putea vorbi de informatie ca masura a noutatii pe care numai o dezordine sau o reorganizare o poate aduce.

Întrucât toate corpurile, obiectele si fenomenele sunt niste sisteme, notiunea de sistem nu se confunda cu fiecare în parte, ci ea arata ca obiectul respectiv este o unitate complexa formata dintr-o multime de elemente.

Ludwig von Bertalanffy, parintele teoriei sistemelor, a definit sistemul ca un ansamblu de elemente aflate în interactiune. Alti autori îl considera ca pe o multime de obiecte între care exista anumite relatii de cauzalitate sau ca o multime ordonata de elemente.

W.R. Ashby (1947) a considerat sistemul ca o parte a unui întreg, iar L. Nicolov (1973) arata ca sistemul reprezinta acea multime de elemente în cadrul careia se desfasoara procesul de conducere.

R.E. Kalman, R. Falb si M.A. Avbib (1969) au relatat ca sistemul reprezinta o structura care are o intrare si o iesire, iar L.A. Zadeh (1969) a subliniat ca sistemul reprezinta o multime de perechi de intrare-iesire.

M. Mesarovic (1970) sustine ca sistemul reprezinta o multime de relatii. Toate aceste abstractizari au generat sursa elaborarii teoriei matematice a sistemelor.

R.W. Gerard (1940), pentru definirea sistemului, a folosit termenul de ORG, o unitate organizatorica formata din alte unitati mai mici. Prin organizare partile se asambleaza într-un întreg. Ea face ca sistemul sa fie mai mult decât suma partilor sale, sa capete proprietati noi. Cu cît întregul difera mai mult de suma partilor sale, cu atât el este mai organizat, iar aceasta diferenta este determinata tocmai de relatiile care se stabilesc între elementele sale.

Sistemul este caracterizat nu numai prin relatiile dintre elemente, ci si de relatiile dintre parti si întreg si dintre întreg si parti, întrucât, în orice sistem, pe lânga coordonarea partilor (interactiunea dintre elemente), mai intervine si o coordonare a partilor de catre întreg si a întregului de catre parti. Cu cât sistemul este mai putin organizat, cu atât partile influenteaza mai mult întregul, si cu cât este mai organizat, cu atât el influenteaza sau controleaza mai mult partile din care este format.

Pentru a putea da nastere unui sistem, elementele trebuie sa aiba o anumita afinitate, sa se atraga, sa depinda si sa se influenteze unele pe altele.

Sub acceptiunea teoriei matematice a sistemelor, informatia este considerata expresie a ordinii si organizarii, C.Shanon (1948) demonstrând ca formula informatiei este identica cu formula entropiei descoperita de L.Boltzmann, relatia (1):