Implicarea Deciziilor Strategice în Reforma Administratiei Publice

“The existence of an efficient and democratic administration is one of the main criteria of defining the modernity of a country. At this moment, Romania has not such an administration. That is why a major priority of Romania is to achieve, in a few years, a real reform through which the public administration in our country to achieve the European standards and to be defined by transparency, predictability, responsability, adaptability and effectiveness. As a fact, this is a profound reform. It is obvious that, in order to be successful, this reform cannot be performed exclusively through the effort and political will of more Governments. A joint and structural effort at the level of the entire society is necessary.”

Introducere

Administratia Publica din Romania s-a vazut confruntata in ultimii ani cu schimbari semnificative in ceea ce priveste cadrul propriu de functionare, asteptarile din partea politicului si cetatenilor, atributiile si responsabilitatile acestora.

Includerea ei, cel putin declarativ, in procesul general de reforma a facut-o sa se confrunte cu un set de dileme familiale pentru intreaga societate romaneasca.

Ideea de reforma, atat de frecvent vehiculata, este mult prea des legata de formulari generale, declaratii lipsite de continut, apelul la infrastructura si solutii formale; din nefericire procesele de conducere si organizare sunt prea putin considerate in ecuatia reformarii sistemului administrativ, vazut ca fiind dependent exclusiv de solutii juridice. Ignorarea necesitatii unei perspective strategice, lipsa unor preocupari consistente referitoare la pregatirea manageriala a responsabililor administrativi si-a pus si tinde sa isi puna inca amprenta asupra unor institutii administrative prea putin bazate pe initiativa si flexibilitate.

1. Democratizarea si modernizarea Administratiei Publice

1.1. Consideratii generale

Teza necesitatii “europenizarii” Romaniei, asa cum este prezentata de unii asa zisi “analisti”, creeaza cel putin o stare de confuzie, daca nu de discomfort, si poate da nastere intrebarii daca noi suntem o tara de pe continentul European sau nu.

Din punct de vedere geografic, Romania a fost considerata dintotdeauna o tara europeana. Chiar mai mult, putem spune fara a gresi ca intreaga sa istorie a fost puternic determinate de evenimente politico-sociale care se declansau in vestul continentului propaganda-se inevitabil spre rasarit. Dinspre apus, veneau noutatile stiintifice, culturale, artistice dar si ideile de libertate, egalitate, fraternitate si odata cu ele miscarile de eliberare nationala si democratia. Dinspre rasarit au venit mai multe necazuri: navaliri successive ale popoarelor migratoare, tatarii, avarii, gepizii apoi cand abia apucasem in anii de dupa primul razboi mondial sa ne asezam tara la un nivel calitativ comparabil cu tarile de vest, a venit cel de-al doilea razboi mondial si odata cu sfarsitul lui, marea rupture a Europei. A urmat apoi aproape jumatate de secol de regim totalitar, in care, totusi a supravietuit spiritual european prin literature si arta, prin rezistenta tacuta a marilor oameni de stiinta care au incercat sa conserve sis a transmita generatiilor urmatoare ideilor europene sin u in ultimul rand, prin impotrivirea fata de propaganda ateista.

Tot ceea ce se intampla dupa Revolutia din decembrie 1989 nu inseamna altceva decat revenirea Romaniei la locul ei firesc si din punct de vedere social-politic in randul tarilor europene. “Intoarcerea est-europenilor la democratie – aprecia Francis Fukayoma – se datoreaza mult faptului ca ei erau europeni in toata puterea cuvantului, cu un inalt nivel de dezvoltare atunci cand evolutia le-a fost intrerupta de atrocitatile secolului XX…” iar in continuare el apreciaza ca “polonezii, ungurii si chiar romanii au avut o tranzitie rapida si relative pasnica la democratie si economia de piata”.