Implicatia Statului Birocratic in Decizia Administratiei Publice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Implicatia Statului Birocratic in Decizia Administratiei Publice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Elena Rusu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

Introducere 2
Teoria birocratica
Principalele caracteristici ale birocratiei
Formele practice ale birocratiei
Strategii posibile privind imbunatatirea calitatii serviciului birocratic
Decizia administrativa
Caracteristicile deciziei administrative
Studiu de caz
Evolutia lenta a absorbtiei fondurilor europene structurale din Romania
Bibliografie 16

Extras din document

Introducere

In limbajul comun si, uneori chiar in literatura de specialitate, termenii de administratie si administratie publica se confunda cu termenul de birocratie.

Este drept, in anumite privinte, termenii se suprapun chiar daca luam in considerare doar faptul ca toti se refera la administratie in general, fie ea publica sau particulara.

Pe de alta parte insa, in limbajul comun, de cele mai multe ori termenul de birocratie ii este atribuit un sens periorativ, desemnand un fenomen care se abate de la normalul vietii. Aceasta anormalitate a birocratiei se datoreaza unor trasaturi percepute de catre simtul comun ca fiind negative si contraproductive.

În acceptiunea curenta, termenul birocratie are aproape în exclusivitate o însemnatate peiorativa si semnifica nu un mod de organizare care sa serveasca la rezolvarea în mod optim, rational si eficient a problemelor, ci organizarea, în cadrul careia rezolvarea esentiala a problemelor si eficienta intrinseca sunt subordonate functionarii aparatului organizatoric, axat în special pe îndeplinirea sarcinilor de serviciu si pe respectarea prescriptiilor care reglementeaza functionarea lui.

Se vorbeste, deci, despre birocratie, atunci când problemele esentiale, importante ale cetatenilor sau ale statului nu sunt rezolvate, deoarece prescriptiile care reglementeaza activitatea institutiilor de stat obliga la taraganare si decizii în discordanta cu nevoile esentiale.

Marele “Dictionar Enciclopedic Larousse” a gasit pentru “birocratie” trei definitii scurte :

1. putere sau influenta a administratiei asupra conducerii afacerilor ;

2. ansamblu de functionari ;

3. putere a membrilor aparatului de stat sau a aparatului administrativ.

Spre deosebire de acesta, “Dictionarul de Sociologie” coordonat de Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu ofera o definitie mult mai complexa, vazând în birocratie un “mod de organizare destinat administrarii pe scara larga a unor resurse prin intermediul unui corp de persoane specializate, de regula plasate într-o structura ierarhica si dispunând de atributii, responsabilitati si proceduri strict definite”.

La nivelul simtului comun birocratia este asimilata unui fenomen malefic, are o conotatie negativa. Acest fapt se datoreaza unor caracteristici ale birocratiei, dar care, din punct de vedere functional sunt cat se poate de pozitive.

Cel mai adesea i se reproseaza birocratiei, fenomenului birocratic, ca desconsidera omul, persoana care lucreaza in sistem si in acelasi timp si persoana care se adreseaza sistemului administrativ/birocratic.

Marea majoritate a oamenilor reproseaza birocratiei impersonalitatea cu care sunt primiti de catre un asemenea sistem. Reprosurile, care stau la baza imaginii negative, se refera mai ales la specificul tratamentului aplicat persoanei care se adreseaza sistemului.

Din perspectiva sociologica, administratia publica reprezinta sistemele birocratice si procedurile acestora care deservesc aparatul guvernamental si ii pun in aplicare politicile.

Viata cotidiana ilustreaza curentul raspandit in opinia publica de utilizare a termenului de birocratie preponderent cu conotatii negative. Iar procedurile administrative sunt primele acuzate pentru toate relele care sunt atribuite functionarii.

Intr-adevar, incetineala, arta dilatorie cu care sunt duse la bun sfarsit anumite sarcini, obtuzitatea, rezistenta la schimbare si nu in ultimul rand risipa de resurse si energie pot fi, toate, legate intr-un fel sau altul, de existenta rutinelor administrative.

Ca fiecare domeniu al vietii sociale si administratia publica trebuie sa isi imbunatateasca modul in care functioneaza, trebuie sa progreseze, sa tina pasul cu evolutia societatii si a nevoilor comunitatii pe care o deserveste.

Fisiere in arhiva (1):

  • Implicatia Statului Birocratic in Decizia Administratiei Publice.doc