Incidența idealului modelului european de administrație asupra spațiului administrativ din România

Introducere

Actualitatea temei investigate.

Reforma Administraţiei Publice din România, este o prioritate de necontestat a oricărei guvernări. Nevoia schimbărilor structurale şi funcţionale cu mutaţii semnificative în plan central sau local, pune în evidenţă fără exagerare faptul că, acest proces implică parcurgerea unor etape de transformări accelerate cu caracter istoric, constituindu-se într-o modernizare forţată realizata prin concursul forţei externe exercitată de Uniunea Europeana (U.E.) printr-un set complex de elemente stimulative şi de constrângere.

Puternica determinare de natură economică conferită de un spaţiu de exercitare a ’’libertăţii de mişcare’’ (bunuri, servicii, capital, persoane), coroborată cu circulaţia unei monede de schimb unice şi ale unor politici economice coordonate, a impus necesitatea unor schimbări majore şi în managementul instituţional aferent sistemului administrativ. Logica politică şi economică, alături de avantajele pe termen mediu şi lung, sunt însoţite de nevoia unei schimbări structurale, de inerţii instituţionale sau la nivelul mentalităţilor, care face ca, evoluţia procesului de reformare a Administraţiei Publice din România – să fie rezultatul unei permanente confruntări creative între tendinţele reformatoare şi cele conservatoare, iar de progrese şi eşecuri si tot odata o tema de actualitate.

In capitolul intai am prezentat conceptiile teoretice privind fenomenul de europenizare, implicatiile acestuia in procesul evolutiv al Uniunii Europene, precizarea contextului in care are loc reformarea administratiei publice din Romania, factorii care duc la aproximarea sistemelor administrative, rolul pe care il joaca Curtea Europeana de Justitie de la Haga in realizarea convergentei. Convergenta implica reducerea variantelor si disparitatilor intre sistemele administrative urmarind identificarea unui pachet de caracteristici comune diferitelor administratii europene.

Am prezentat o scurta opinie asupra notiunii de spatiu administrativ, asa cum se reflecta lucrarile mediilor academic europene. Notiunea de spatiu administrativ european poate fi gandita dupa modelul spatiului economic si social european. In mod traditional, un spatiu administrativ comun este posibil atunci cand un set de principii legale norme si regulamente sunt uniforme respectate intrun teritoriu acoperit de o constitutie nationala. Sistemele legislative ale statelor membre UE se afla intr-un proces constant de apropriere, in multe domenii diferite, sub indrumarea legislatiei Comunitatii, prin activitatea legislativa a institutiilor Comunitatii si prin cazurile Curtii Europene de Justitie. Conceptele legale ale CE sunt introduse in sistemele nationale regulamente direct aplicabile sau prin directive care determina adaptarea legislatiei nationale la specificul Uniunii. Aceste reglemantari pot avea un impact direct asupra sistemelor administrative ale statelor membre si pot duce la importante schimbari in principiile legale aplicabile in administratia publica

Scopul capitolului doi este să exploreze forţele care conduc înspre acest aşa-numit spaţiu administrativ european, cum se crează acesta, care sunt standardele în administraţia publică stabilite de un set de principii administrative comune şi, în sfârşit, cum s-ar face simţită prezenţa acestor principii în toate instituţiile specifice ale unei ţări candidate la aderare. Un model european de administratie publica este la ora actual in stadiul de ideal. Nu exista o administratie tip la care sa ne putem referi ca etalon. Am incercat, plecand de la intrebarea daca exista, sau poate fi conceput un model european de administratie publica sa depistam liniile majore ale administratiei publice, astfel cum se contureaza ele in jurul principiilor comune tarilor europene.

Capitolul trei cuprinde in prima parte un punct de vedere asupra necesitatii reformei administratiei publice si a consolidarii capacitatii administrative. Apoi, sunt analizate incercarile de adaptare a sistemului administrative la cerintele UE, reforma care a fost relansată de actualul guvern prin strategii actualizate ambiţioase vizând accelerarea procesului de modernizare a acesteia. Obiectivul general al acesteia va fi modernizarea administraţiei publice, astfel încât, prin activitatea ei, să contribuie într-o manieră importanta la menţinerea unei creşteri economice sustenabile si la utilizarea eficientă a fondurilor publice, inclusiv absorbtia corespunzătoare a resurselor pe care le vom primi de la Uniunea Europeană.

In capitolul patru am urmarit prezentarea si analiza implementarii politicii de dezvoltare regionalã în România începând cu conturarea regiunilor de dezvoltare. Principiul autonomiei locale reprezinta un alt factor de aderenta al administratiilor europene si ca atare prezentarea acestui concept, modul in care el a fost reflectat in politica UE si a statelor central si est europene am considerat ca reprezinta un interesant studiu de caz care reflecta nevoile statelor europene pentru realizarea unui spatiu administrativ european.

Conluziile reprezinta expunerea unui punct de vedere al autorul asupra problemelor redate in lucrare.

Capitolul 1

1.1 Identitate europeana

În ani de zbuciumată istorie şi perpetuă căutare a stabilităţii şi echilibrelor de putere, pe continentul european s-a conturat treptat şi a supravieţuit în timp tuturor mişcărilor orgolioase ale entităţilor naţionale ideea de “Europa”.