Instituții - politică de mediu

Partea I - Politica de mediu in Uniunea Europeana

I. Evoluţia politicii de mediu

Repere cronologice în ceea ce priveşte politica de mediu la nivelul Uniunii Europene :

- 1967 – A fost adoptată prima Directivă de mediu, nr.67/548, asupra clasificării, ambalării şi etichetării substanţelor periculoase;

- 1972 – Consiliul European de la Paris trasează Comisiei Europene sarcina de a elabora un plan de acţiune în domeniul mediului;

- 1973 – Se înfiinţează în cadrul Comisiei Europene, Direcţia pentru Protecţia Mediului şi a Consumatorilor;

­ Primul Program de Acţiune pentru Mediu (1973-1976)

- 1977 – Al doilea Program de Acţiune pentru Mediu (1977-1981)

- 1981 – Înfiinţarea, în cadrul Comisiei Europene, a Direcţiei Generale pentru Mediu, Securitate Nucleară şi Protecţie Civilă

- 1983 – Al treilea Program de Acţiune pentru Mediu (1982-1986)

- 1987 – Anul european al mediului;

­ Al patrulea Program de Acţiune pentru Mediu (1987-1992);

­ Actul Unic European încorporează politica de mediu în Tratatul de la Roma

- 1992 – Al cincilea Program de Acţiune pentru Mediu (1993-2000);

­ Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării, Rio de Janeiro;

­ Programul LIFE I;

­ Lansarea Schemei UE „Eticheta-eco”

- 1993 – Intră în vigoare Tratatul de la Maastricht, care acordă acţiunilor în domeniul mediului statutul de politică a UE (articolul 130r);

­ Se lansează EMAS-Schema de management şi audit ecologic

- 1994 – Înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga

- 1996 – Programul LIFE II 1996-1999

- 1997 – Summitul Naţiunilor Unite asupra Pământului, Protocolul Kyoto

- 1999 – Intră în vigoare Tratatul de la Amsterdam, care face din politica de mediu un obiectiv principal al UE

- 2000 – Evaluarea globală al celui de al cincilea Program de Acţiune pentru Mediu;

­ Programul LIFE III 2000-2004

- 2001 – Propunerea pentru cel de al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu;

­ Strategia UE pentru dezvoltare durabilă este adoptată de Consiliul European de la Goteborg

- 2002 – Rio plus 10, urmarea Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării din 1992 de la Rio de Janeiro, desfăşurată la Johannesburg

- 2003 – Adoptarea Strategiei Europene pentru Mediu şi Sănătate

1. Baza legală a politicii de mediu

- Anii ’70 – Au apărut primele preocupări în acest sens şi au fost iniţiate primele acţiuni ale UE în această direcţie.

- 1972 - Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător, desfăşurată la Stockholm, a constituit primul impuls in acest domeniu.

- 1987 - Actul Unic European - adaugă un nou capitol la Tratat referitor la protecţia mediului înconjurător (articolele 130r-130t), reprezentând punctul de cotitură pentru politica de mediu.

- De la modificarea Tratatului de la Roma prin Tratatele de la Maastricht (1992) şi Amsterdam (1997), baza legală a politicii comunitare o constituie articolele de la 174 până la 176 (130r-130t) ale Tratatului Comunităţii Europene.

- Articolul 174 (fost 130r) stabileşte obiectivele politicii de mediu:

- Păstrarea, protecţia şi îmbunătăţire calităţii mediului înconjurător;

- Protejarea sănătăţii populaţiei;

- Utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale;

- Promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru a trata problemele mediului la nivel regional sau mondial.

- Articolul 175 (fost 130s) identifică procedurile legislative ale politicii de mediu:

- votul cu majoritate calificată în Consiliu şi procedura de cooperare cu Parlamentul European ca regulă generală;

- votul cu majoritate calificată în Consiliu şi procedura de co-decizie cu Parlamentul European pentru programele de acţiune generală;

- unanimitate în Consiliu şi consultarea Parlamentul European pentru aspecte fiscale şi măsuri referitoare la planificarea urbană şi naţională,amenajarea teritoriului şi managementul resurselor de apă,precum şi măsuri care afectează politica energetică.