Managementul calității în administrația publică locală - aplicație la Prefectura Județului Sibiu

1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Administraţia publică trebuie să asigure servicii publice, la acelaşi nivel de calitate, în toate zonele şi localităţile ţării. Membrii societăţii devin responsabili pentru soarta lor şi a comunităţii din care fac parte, numai după ce li se asigură cadrul legal de participare activă la deciziile care privesc viaţa lor. Ca partener al comunităţii, administraţia publică trebuie să asigure o deplină transparenţă a deciziilor. Este necesar un parteneriat tot mai strâns al Guvernului cu reprezentanţii societăţii civile, cu formatorii de opinie. Este nevoie de ajutorul dat de cetăţeni, dar şi de cel al membrilor organizaţiilor

non-guvernamentale specializate în sfera afacerilor europene, pentru a aduce mai multă Europă în România, pentru a vorbi mai mult despre Uniunea Europeană, despre drepturile şi îndatoririle unui cetăţean european şi, de ce nu, despre cum va fi viaţa noastră în casa comună europeană. Administraţia publică românească cunoaşte un important şi cursiv proces de modernizare, astfel încât aceasta să se adapteze la realităţile economice şi sociale ale ţării noastre, pregătind în continuare structurile administrative pentru racordarea lor la cele europene.

Dezvoltarea economică locală se înscrie în logica generală a procesului de descentralizare, conferind substanţă autonomiei locale, fiindcă nu putem să dăm la nivel local doar obligaţia asigurării activităţilor de administrare, păstrând pârghiile economice la centru.

Calitatea, ca instrument strategic în managementul general al organizaţilor, este identificată azi ca fiind unul dintre elementele decisive pentru competivitatea companiilor, a agenţilor economici, a unităţilor de învăţământ etc. Toate organizaţiile care vor să introducă un sistem de management al calităţii efficient trebuie să stabilească, în primul rând, care sunt activităţile, metodele, procedurile şi procesele de muncă cărora le trebuie asigurate sau nu documentaţii. Unul dintre documentele principale în sistemul de management al calităţii, poate cel mai important, este Manualul Calităţii sau Manualul de Managementul Calităţii, care descrie ce anume intreprinde conducera unei organizaţii pentru implementarea cerinţelor standardelor de calitate, în acord cu politica şi obiectivele de calitate stabilite.

Managementul calitaţii în administraţia publică presupune:

• Concepte în domeniul calităţii;

• Legislaţia în domeniul calităţii şi standardele internaţionale ISO;

• Documentele sistemului calităţii;

• Auditul calităţii şi costurile calităţii;

• Implementarea Sistemelor Calităţii în administraţia publică;

• Managementul calităţii totale în serviciile administraţiei publice

Noul proiect de lege privind descentralizarea administrativă din România atrage atenţia încă de la început asupra nevoii unui efort concertat din partea tuturor autorităţilor publice de la nivel central şi local pentru a pune în practică în mod corect şi eficient principiile pe care se fundamentează procesul de descentralizare.

În ceea ce priveşte cadrul normativ şi instituţional care urmează să reglementeze descentralizarea administrativă, cele mai importante prevederi se referă la:

• Stabilirea unor standarde de calitate şi a unor standarde de cost pentru serviciile publice şi de utilitate publică şi corelarea acestor standarde cu o serie de indicatori de performanţă elaboraţi pentru fiecare tip de serviciu furnizat de autorităţile administraţiei publice, precum şi la nivel naţional. Indicatorii de performanţă sunt pragul superior standardelor stabilite de proiectul de lege (definite ca indicatori minimi de calitate, respectiv costuri normative). Pentru calcularea şi stabilirea indicatorilor de calitate se va proceda la colectarea tuturor informaţiilor relevante de la instituţiile şi autorităţile publice locale.

• Transferul de competenţe către autorităţile locale concomitent cu finanţarea adecvată a competenţelor delegate.

Angajamentul pe care administraţia centrală şi-l asumă prin stipularea expresă în textul de lege a faptului că va asigura finanţarea în totalitate pentru acele competenţe delegate către administraţia locală este unul care trebuie tratat cu maximă responsabilitate şi este recomandată în acest sens o analiză temeinică din partea Guvernului cu privire la posibilităţile financiare reale în baza cărora îşi asumă această obligaţie.

Procesul de pregătire şi perfecţionare a funcţionarilor publici poate conduce la creşterea competenţei şi a performanţei acestora.

Valoarea unui sistem administrativ constă nu atât în mijloacele materiale şi financiare de care dispune, cât mai ales în potenţialul său uman. Având în vedere că, în mare măsură, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social general depind de funcţionalitatea sistemului administrativ, este explicabilă atenţia deosebită care trebuie acordată pregătirii funcţionarilor publici. Se poate considera că pregătirea funcţionarului public este un proces complex şi continuu.

Avem în vedere câteva forme ale pregătirii profesionale:

• instruire la locul de muncă sub controlul direct al şefului;

• participarea la cursuri organizate în cadrul instituţiei publice sau în altele precum şi în centrele de perfecţionare a pregătirii special constituite;

• implicarea în programe personale de perfecţionare, care presupun şi verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate;

• participarea la stagii de pregătire, respectiv specializare în ţară şi în străinătate, în instituţii de învăţământ superior, inclusiv postuniversitar.

Având la bază legea 188/1999 privind statutul funcţionariilor publici şi legea 215/2001 a adminstraţiei publice locale, putem aprecia că anliza indicatorilor de evaluare a performanţelor într-o institutie publică, în speţa noastră.