Migrația de muncă din Republica Moldova - contex, probleme, perspective

INTRODUCERE

Migraţia internaţională a forţei de muncă este procesul de circulaţie a capitalului uman dintr-o ţară în alta în scopul angajării în câmpul muncii în condiţii mai avantajoase decât în ţara de provenienţă, iar migrantul este actorul principal care-şi părăseşte locul permanent de trai pentru a-şi stabili reşedinţa în altă localitate din interiorul statului sau în afara lui.

Astfel, migraţia este, în primul rând, expresia disproporţiei dintre dezvoltarea economică şi demografică a ţării. La momentul când, acest proces atinge dimensiuni de masă - aceasta indică nu doar lipsa de corespondenţă dintre nivelul de dezvoltare şi creştere numerică a populaţiei, ci reprezintă şi o reflectare a contradicţiilor interne ale societăţii, a aprofundării şi persistenţei situaţiilor de criză din ţara de origine.

Dar care ar fi motivele exacte ce determină accelerarea şi amplificarea acestui proces în masă- S-a stabilit că anume cauzele cu aspecte socioeconomice joacă rolul decisiv, fiind materializate în următoarele aspecte:

- declinul economic;

- sărăcia;

- factorul demografic;

- cererea forţei de muncă pe piaţa muncii statelor destinatare;

- frontiere transparente şi permeabile;

- situaţia geografică favorabilă (în special pentru statele est-europene).

Prin urmare,aceşti factori condiţionează accelerarea procesului de migraţie, dar în acelaşi timp constituie cauzele unor efecte negative ce survin în conjunctura migraţionista.

Migraţia din Republica Moldova este un proces complex determinat istoriceşte care asigură într-o oarecare măsură evoluţia societăţii, prin mobilitate accentuată a populaţiei. Migraţia de muncă la rîndul ei este un fenomen dihotonomic, deoarece, pe lîngă avantajele pe care le oferă, ea dă naştere şi dezavantajelor de ordin economic, politic şi social.

ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE rezidă în faptul că migraţia forţei de muncă a devenit un proces global, antrenînd o gamă mare de populaţie, din procentajul căreia migrantii moldoveni constituie un număr suficient de mare, raportînd la numărul total al populatiei Republicii Moldova. Deci migratia este o problematică permanent actuală datorită gradului major al coeficientului uman incadrat în acest proces.

Poate apărea întrebarea retorică de ce migraţia nu a fost studiată în profunzime. Probabil actualitatea acestei probleme şi oferă un răspuns pozitiv, deoarece migraţia de muncă este un proces amplu, acutizat în special la începutul noului mileniu, determinat de cauze de ordin economic, politic şi social.

De fapt, migraţia forţei de muncă nu este doar un fenomen demografic de conjunctură politică, deoarece în mijlocul acestui proces sunt postate valori sociale ce obţin o importanţă şi prevalenţă ridicată în cadrul societăţii.

Studiul dat îsi propune cercetarea fenomenului migraţionist din perspectiva apartenenţei acestuia în categoria elementelor relaţiilor internaţionale, precum si contextul socioeconomic si politic din Republica Moldova.

GRADUL DE CERCETARE A PROBLEMEI. Baza conceptuală a studiului dat a constituit-o lucrarea lui Abella Manolo I. „Cum să gestionăm migraţia forţei de muncă”. De fapt, această lucrare abordează procesul migraţionist din perspectiva legislativă, contribuind esenţial la elucidarea acestui fenomen.

PROBLEMATICA CERCETĂRII respective rezidă în faptul că migraţia de muncă are un dublu caracter. Pe deoparte oferă avantaje (integrare socială, asimilarea inovaţiilor, schimb de experienţă), dar în acelaşi timp supune migranţei în faţa unui şoc cultural. Îi transformă în victimele xenofobiei şi a discriminării sociale, toleranţa fiind un aspect depăşit de vidul moral al societăţii globale.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE TEZEI. capacitatea migranţilor de a se integra în acest proces reglementat de instrumentele legislative internaţionale si nationale, premisele si contextul evolutiv al acestui fenomen.

SUPORTUL METODOLOGIC ȘI TEORETICO-ȘTIINTIFIC

- Metoda istorisismului, prin prisma căreia cercetarea a devenit logică, iar procesele succesive au urmărit cu claritate cauzele şi efectele migraţiei de muncă;

- Analiza şi sinteza referinţelor bibliografice privind problema lansată;

- Metoda ipotetico-deductivă pentru interpretarea şi explicarea rezultatelor obţinute pe parcursul cercetării.

De fapt, aceste metode de studiere au contribuit la evidenţierea semnificaţiei şi valorii aplicative a problematicii date – migraţia de muncă – factor al relaţiilor internaţionale – precum şi la stabilirea gradului de studiere a temei investigate, punctul minim pe axa cronologică fiind stabilit în prima jumătate a secolului XX, trasat pînă în prezent.