Minoritatea Rromilor din Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Minoritatea Rromilor din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

Cap.I Ţiganii. Concept, origini, limba şi migraţii
I.1. Noţiunea de ţigan.
I.2. Origini, limba şi migraţii.
I.3. Categorii de ţigani
I.3.1. Ţiganii corturari
I.3.2. Ţiganii muzicanţi
I.3.3. Ţiganii geambaşi
Cap. II Port, tradiții, obiceiuri.
Cap.III Politici publice pentru romi în România. Cadrul legislativ, instituții, programe, realizări.
III.1. Cadrul legislativ si institutional
III.2. Funcțiile Agentiei Nationale pentru Romi
III.3. Programe si proiecte deja implementate
Studiu de Caz: Probleme ale etniei rromilor în spaţiul românesc
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Romii au reprezentat întotdeauna o comunitate cu o cultura originală și cu o strategie de viață de tip simbiotic (arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva şi conserva între ei viața de societate) caracterizată prin: marginalizare, oprimare, menținere în profesii marginale, discriminare, săracie. Strategia de viață a comunității rrome a prezentat avantajul de a supraviețui secolelor de discriminare, marginalizare și prigoană, dar a devenit și o bariera în calea modernizării. Faptul că rromii au fost mult timp robi în România a reprezentat cu siguranță o sursă a statusului lor social scăzut ăi a marginalizării.

Cap.I Ţiganii. Concept, origini, limba şi migraţii

I.1. Noţiunea de ţigan.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române termenul ţigan,-ă, ţigan,-e,s.m.1.adj.I.S.m.1.- persoana ce face parte dintr-o populaţie originară din India şi raspândită în mai toate ţările Europei, trăind în unele părţi încă în stare seminomandă.

Alte surse identifica termenul de rrom ca provenind din sanscrită (original: romani) înseamnând bărbat, bărbat însurat şi, într-un sens mai larg, persoană aparţinând grupului nostru, noi aflat în opoziţie cu termenul gadzo, gadze, care înseamnă el, ei, adică ne-rrom, diferit de noi. .

I.2. Origini, limba şi migraţii.

Legenda spune că ţiganii, popor rătăcitor, au ajuns în Europa de Vest în Evul Mediu stârnind interesul localnicilor prin faptul că purtau haine asemănătoare pelerinilor. Există o sumedenie de teorii cu privire la originea lor.

Angus Frazer oferă o astfel de teorie: ,,Dezrădacinaţi din India şi ducând o existenţă mobilă, identitatea instabilă a devenit inevitabilă. Etnicitatea lor avea sa fie croită şi modelată de o multitudine de influenţe interne şi externe. Ei vor asimila nenumărate elemente care nu au nici un fel de legătura cu India şi, în cele din urmă, vor înceta de tot să mai fie indieni. Totuşi identitatea, cultura lor, în ciuda transformărilor, va rămane net distinctă de ceea a populaţiei gadze care îi înconjoară, şi de care va depinde existenţa lor economică. În visele lor nu se regăseşte nici o ţară a fagaduinţei şi ei înşişi vor uita de antecedentele lor indiene, manifestând prea putin interes faţă de începuturile istoriei lor, lăsând în seama populaţiei gadze ca, secole mai târziu, sa le redescopere şi să le urmărească în mod obsesiv, trecutul şi istoria”.

Multă vreme s-a crezut că rromii îşi au originile în Egipt. Din acest motiv englezii, şu după ei alţii, i-au denumit gypsie, adică egiptenii sau cei veniţi din Egipt. Au fost şi ipoteze, păreri sau speculaţii care afirmau că rromii sunt persani sau fenicieni, dar şi tătari ori turci rămaşi în urma războaielor purtate în aceste locuri. Folcloristica problemei ajunge până la a-i boteza faraoni (aluzie zeflemistă la originile egiptene), locuitori, după unii, întemeietori după alţii, ai Romei antice sau a Imperiului Roman (de la romaios =cetăţean al Romei) şi chiar...străvechi locuitori ai Daciei, care păstrează cu inconştientă sfinţenie, până în zilele noastre, elemente din limbă, obiceiuri, tradiţii etc.

Una dintre cauzele plecării lor din India potrivit unor teoreticieni ar fi: ultima clasă paria este aceea a dezmoşteniţilor vieţii, a oamenilor fără nici un drept decât acela de a trăi şi a face muncile cele mai grele şi dezonorante. Ajunge sa spunem că paria era o castă (clasă) lipsită de orice drepturi atât religioase cât şi sociale. Uciderea unui paria era asimilată cu omorârea unui câine rău sau nefolositor.

Membrii acestei caste erau cei care îşi moşteneau credinţa ereditar sau care ajungeau să facă parte din aceasta fiind excluşi ca păcătoşi şi pedepsiţi de celelalte caste. Teza de bază a majorităţii autorilor citaţi este că ţiganii reprezentau „paria” Indiei şi că plecarea lor din ţară se explica prin atitudinea şi comportamentul castelor superioare, mergând de la dispreţ la ucidere. Una dintre dovezile trecutului lor de „paria” pare, în opinia autorilor citaţi, a fi că acceptau muncile „paria”, cele mai josnice şi rele – şi fugeau ori de câte ori cineva din altă clasă încerca să îi atingă (atingerea unui paria chiar involuntară, era un păcat pe care penitentul trebuia să-l ispăşească). Această conştiinţă de clasă adaugă autorii secolului trecut, le-a menţinut ţiganilor unitatea rasiala.

Cronicarii din perioada medievală greşeau adesea, confundându-i pe ţigani cu egiptenii datorită culorii închise a pielii, foarte asemănătoare cu cea a populaţiei băştinaşe din Egipt. Cronicarii îi prezintă pe ţigani ca fiind un popor „întunecat la piele”, având propriile structuri ierarhice şi susţinând că ţara lor de baştină este Micul Egipt. (una din cronicile de la Zurich arată faptul că unii ţigani susţineau că provin de la Igritz – o interesantă completare, întrucât Igritz este o mica localitate în Nordul Ungariei lângă Miskolc). Conform cronicarilor, ţiganii au fost alungaţi de turci şi condamnaţi la penitenţă şi deplină sărăcie timp de 7 ani. În ceea ce priveşte botezul şi înmormântarea urmau obiceiurile creştine. Erau prost îmbrăcaţi, dar aveau mult aur şi argint, obişnuiau sa mănânce şi sa bea bine, plătind pe măsură.”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Minoritatea Rromilor din Romania.doc

Alte informatii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Filosofie și Științe Socio-Politice