Cuprins
- CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice legate de contributia muzeelor la dezvoltarea economica a oraselor 2
- CAPITOLUL 2. Muzeele-puncte de atractie urbana 2
- CAPITOLUL 3. Muzeul Luvru-un model de succes 3
- 3.1 Scurt istoric 3
- 3.2 Scop si obiectul de activitate 4
- 3.3 Personal si conducere 4
- 3.4 Bugetul de venituri si cheltuieli 5
- 3.5 Baza materiala 7
- 3.6 Analiza mediului 7
- 3.6.1 Clienti 8
- 3.7 Mixul de marketing 9
- 3.7.1 Politica de produs 9
- 3.7.2 Politica de pret 9
- 3.7.3 Politica de distributie 9
- 3.7.4 Politica de promovare 10
- 3.7.5 Oferta suplimentara 10
- CAPITOLUL 4. Analiza activitatii de management si marketing in cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei 10
- 4.1 Scurt istoric 10
- 4.2 Scop si obiectul de activitate 11
- 4.3 Personal si conducere 11
- 4.4 Bugetul de venituri si cheltuieli 12
- 4.5 Baza materiala 13
- 4.6 Analiza mediului 13
- 4.6.1 Clienti 13
- 4.7 Mixul de marketing 14
- 4.7.1 Politica de produs 14
- 4.7.2 Politica de pret 14
- 4.7.3 Politica de distributie 14
- 4.7.4 Politica de promovare 14
- 4.7.5 Oferta suplimentara 14
- CAPITOLUL 5. Analiza swot a Muzeului National de Arta al Romaniei 15
- CAPITOLUL 6. Propuneri de imbunatatire a activitatii de management si marketing din cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei 16
- BIBLIOGRAFIE 17
Extras din proiect
CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice legate de contributia muzeelor la dezvoltarea economica a oraselor
Muzeele reprezinta o componenta vitala a turismului cultural urban inca de la inceptul anilor 80, atunci cand turismul cultural a cunoscut o transformare.
Muzeele sunt instituţii unice păstrătoare şi purtătoare în timp a unor inestimabile valori de patrimoniu cultural, vizând ca profil istoria, arheologia, etnografia, ştiinţele naturii, arta, literatura, tehnica, ş.a. Marele savant Nicolae Iorga considera că muzeele nu trebuie să devină un depozitar de vechituri adunate la întâmplare, ci un tezaur de valori culturale: „muzeul trebuie să dea impresia de viaţă, trebuie să le înviem din nou prin felul cum se aşează între dânsele”.
Studiile privind vitalitatea culturală urbană au apărut ca urmare a acestei repoziţionări a culturii în strategiile de organizare a spaţiului urban şi de dezvoltare urbană. Ele au ca scop sensibilizarea decidenţilor şi creşterea gradului de susţinere a activităţilor culturale. Vitalitatea culturală joacă un rol tot mai important în economie deoarece este în centrul refacerii urbanistice, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi imaginea comunităţii, oferind în acelaşi timp şi noi oportunităţi de investiţii. Reflectă deopotrivă posibilităţile de acces la bunurile culturale (infrastructură culturală compusă din săli de spectacole, biblioteci, muzee etc.), posibilităţile de creaţie artistică (şcoli cu profil artistic, cadre didactice, infrastructură disponibilă pentru „creatori“) şi posibilităţile de valorificare antreprenorială a produselor rezultate din activităţile artistice sau a celor bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse pe bază de copyright)
Muzeele, ca parte importantă a turismului cultural, pot dezvolta economia urbana prin:
- Stimularea şi susţinerea de noi locuri de muncă, cu precădere în zona industriilor culturale;
- Contribuirea la realizarea unei mai bune infrastructuri în spatiile vizate de instituţiile muzeale;
- Compatibilitatea cu programele europene de finanţare;
- Dezvoltarea IMM-urilor şi generarea parteneriatelor public-privat.
CAPITOLUL 2. Muzeele-puncte de atractie urbana
Includerea muzeelor în viaţa oraşelor face parte din tema mai amplă a prezenţei artei şi culturii în societate. Piaţa Signoriei din Florenţa este în acest caz un precedent, locul unde statuia lui David de Michelangelo nu preamărea puterea, ci omul obişnuit .
Arta şi cultura în oraş sunt tot mai mult prezente sub forma de concerte, proiecţii, evenimente, elemente sonore sau luminoase. Creşte de asemenea numărul expoziţiilor tematice (integrare europeană, probleme ecologice) în lungul promenadelor, în general în casete de panouri cu afişe, fotografii şi montaje dar şi tot felul de asamblaje.
Arta este cea care ne vorbeşte despre valori estetice, dar şi despre valori umane.
Astfel, muzeele sunt considerate noi temple ale oraşului, locuri de păstrare a unor valori spirituale, unde oamenii îsi pot găsi surse de inspiraţie, energie şi impulsuri de continuitate.
Arta nu este doar plăcere şi desfătare, ea are şi un mesaj. Ca bun comun, arta are un rol în creşterea adeziunii sociale (rol social) şi vizează o schimbare în comportamentul locuitorilor oraşului.
În vreme ce desemnarea muzeelor ca loc al cunoaşterii, desfătării, petrecerii timpului liber, sau for urban şi legarea lor de oraş poate îmbrăca diferite raporturi, cert este că prezenţa constantă a culturii în oraş este un aspect al calităţii vieţii.
O cunoscută tendinţă contemporană este aceea ca muzeele să fie ele însele opere de artă. Cele două concepte nu se implică obligatoriu unul pe celălalt, după cum nici nu se exclud.Suportul administraţiei, al managementului instituţiei este de asemenea important, dar există numeroase dovezi că atât noile, cât şi cele mai vechi muzee sunt dispuse la noi reorganizări.
Bibliografie
http://www.mnar.arts.ro, Site-ul oficial al Muzeului National de Arta al Romaniei
http://www.louvre.fr, Site-ul oficial al Muzeului Luvru
http://www.cultura.ro, Site-ul oficial al Ministerului Culturii si Patrimoniului National
http://www.boutiquesdemusees.fr
http://www.business24.ro
http://www.journaldunet.com
http://www.mediafax.ro
http://www.romaniaculturala.ro
http://www.romanialibera.ro
http://www.dcnews.ro
http://www.senat.fr
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modalitati de Imbunatatire a Activitatii de Management si Marketing in Cadrul MNAR.docx