Multiculturalitate și comunicare interculturală

1.Conceptul de multiculturalitate

Multiculturalitatea reprezintã convieţuirea diverselor grupuri socio-culturale într-un spaţiu social dat,coexistenţã istoric determinatã,şi în general paşnicã,care nu-şi propune în mod necesar realizarea de schimburi culturale,ci interacţioneazã firesc în procesul coexistenţei şi dezvoltãrii sociale.Multiculturalitatea lumii este un fapt cunoscut şi larg conştentizat în zilele noastre.Problematizãrile pe marginea acestui subiect se leagã înainte de toate de discrepanţa profundã pe care o regãsim între realitatea etno-culturalã a lumii şi arenjarea ei din punct de vedere etnopolitic.Dupã parerea lui Kymlicka,ineficacitatea relative a metodelor de aplanare a conflictelor etnopolitice poate fi corelatã şi cu faptul cã,în majoritatea cazurilor,nici modalitãţile de tratare a crizei,nici persoanele care aplicã aceste metode nu au nişte baze conceptuale suficient de clare şi solide.Din cauza modului în care s-a încetãţenit conceptual de multiculturalitate,în dicursul public,nu se pot discerne diferitele tipuri ale diversitãţii etnoculturale la care acesta se referã în cazurile concrete şi s-a generalizat o tendinţã de a trata situaţia şi problemele grupurilor etnoculturale în termini similari,fãrã sã ţinã seama de natura şi originea formelor sub care acestea se prezintã.

Termenul de multiculturalitate favorizeazã confuziile tocmai în mãsura în care este ambiguu în ceea ce priveşte distincţia între multinaţional şi multietnic.Aceastã ambiguitate a stat la baza controverselor din Canada din decursul anilor ’70 ,când politica “multiculturalã” a guvernului(care a favorizat polietnicitatea faţã de asimilarea forţatã a imigranţilor) a fost criticatã pe de o parte de canadienii francofoni pentru riscul de a reduce pretenţiile de co-naţiune ale locuitorilor din Quebec la statutul de imigrant,pe de altã parte de cei care şi-au manifestat îngrijorarea cã noile politici de imigrare vor permite constituirea unor grupuri etnoculturale,complete din punct de vedere instituţional,pe lângã cele dpuã consecrate,anglofonã şi francezã Pentru a evita înţelegerea greşitã a termenului de multiculturalitate,care ascunde în mod frecvent interese politice,Kymlicka precizeazã modul cum utlizeazã el termenul.Un stat este multicultural dacã cetãţenii acestuia aparţin mai multor naţiuni-caz în care statul este multinaţional-sau sunt imigranţi veniţi de pe alte meleaguri-situaţie în care statul este considerat a fi multietnic şi acest lucru constituie o componentã importantã atât a identitãţii personale,cât şi a vieţii publice,politice din ţara respectivã Cultura este deci un atribut esenţial al unei “naţiuni” sau al unui “popor”,termen care la rândul lui desemneazã o comunitate intergeneraţionalã,mai mult sau mai puţin completã din punct de vedere instituţional,ocupând un anumit teritoriu în mod tradiţional şi fiind caracterizatã de o limbã şi o istorie comunã.În aricolul “Feminism and Multiculturalism:Some Tensions” din 1998,cât şi un an mai târziu,în “Is Multiculturalism Bad for Women?”, Susan Moller Okin,o teoreticianã feministã, susţine cã interesele de gen intrã în conflict cu cele culturale.Critica lui Okin scoate în evidenţã faptul cã teoria lui Will Kymlicka este oarbã la diferenţele de gen şi la consecinţele care decurg de aici,într-o comunitate culturalã,subliniind faptul cã în teoria politicã termenul de multiculturalism este folosit cu înţelesuri diferite,în douã conexte.Primul se referã la contextul educaţional,în care multiculturalismul pune în evidenţã faptul cã ceea ce se predã,ce se învaţã se încadreazã în “canonul cultural” care a exclus grupuri,cum este cel al femeilor,al persoanelor de altã rasã decât cea caucazianã,al celor cu o altã orientare sexualã decât a majoritãţii,minoritãţi entice,grupuri religioase,populaţii indigene.

Al doilea înţeles al multuculturalismului face parte dintr-un context mai amplu,de naturã socialã,economicã,politicã.Acesta se referã la grupurile cu o culturã distinctã de cea a majoritãţii,care nu sunt suficient protejate prin drepturile individuale ale membrilor sãi şi au nevoie de drepturi speciale care sã vizeze grupul respectiv pentru ca aceasta sã fie în masurã sã îşi protejeze propria culturã,adicã “modelul de viaţã”.În aceastã categorie limba,istoria,religia sunt considerate mãrci ale unei culture distincte. În Canada sensul cu care este folosit termenul de multiculturalitate,pe scarã largã denotã faptul cã imigranţii sunt încurajaţi în afirmarea identitãţii lor entice,fãrã ca acest lucru sã-i expunã la prejudecãţi sau discriminare.În Europa,multiculturalitatea este înţeleasã în mod frecvent ca o formã de împãrţire a puterii între diferitele comunitãţi naţionale,în timp ce în America termenul se referã cu precãdere la tehnicile de incluziune a grupurilor marginalizate.

2.Conceptul de culturã şi comunicare interculturalã

Conceptele de comunicare şi cultură sunt inseparabile. Comunicarea,ca interacţiune socială, este procesul prin care indivizii din aceeaşi cultură sau din culturi diferite îşi transmit reciproc mesaje. Întregul proces este influenţat de cultura căreia îi aparţin deopotrivă emiţătorii şi receptorii