Municipiul Târgoviște

Proiect
8/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 26630
Mărime: 174.04KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bran Florina

Extras din document

Scurt istoric al oraşului

Municipiul Târgovişte este reşedinţa judeţului Dâmboviţa din anul 1968. Atestarea documentară apare târziu, într-un memorial de călătorie din 1396 aparţinând lui John Schildberg. Beneficiind de o poziţie geografică extrem de favorabilă la contactul dintre Câmpia piemontană omonimă şi Subcarpaţi, pe malul drept al Ialomiţei, Târgovişte – este un nume de adâncă rezonanţă în istoria şi cultura noastră naţională.

Capitală a Ţării Româneşti, cu unele intermitenţe între 1418 şi 1713, Târgoviştea a fost reşedinţa unui şir însemnat de voievozi - 33 la număr, între care se disting domniile lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu, domnitori cu iubire de ţară, dar şi de slovă, care au dezvoltat necontenit Târgoviştea, fiind în acele vremuri un important oraş european asemuit de numeroşi călători şi diplomaţi cu cele mai vestite oraşe ale lumii de atunci "o Florenţa a românilor“.

Dezvoltarea feudală a oraşului era centrată pe un areal din jurul Curţii Domneşti şi a sistemelor de fortificaţii (Şantul Cetăţii), care pornea semicircular pe Ialomiţa (între Teiş la nord şi cartierul actual Sârbi la sud- Poarta Bucureştilor).

Se distingeau atunci cele trei zone principale ale oraşului:

Târgul de Sus - Suseni în nord, nord-vest, Curtea Domnească, în partea centrală şi Târgul de Jos în sud, sud-vest, care imprimă şi astăzi o anumită structură şi textură urbană. Funcţia sa comercială a fost o coordonată majoră a oraşului, datorită rolului de capitală, cât şi a poziţiei sale geografice, pe traiectoria unor importante artere comerciale europene şi orientale. Menţionăm astfel rolul pieţii centrale, a târgurilor periodice care antrenau importante schimburi comerciale româneşti şi străine.

Evoluţia demografică arată oscilaţii importante: circa 60.000 locuitori în vremea lui Matei Basarab, 7812 locuitori în anul 1900, circa 100.000 locuitori la sfârşitul anilor 80, în prezent ceva mai puţini.

În prezent municipiul Târgovişte se încadrează în categoria oraşelor mijlocii, având o funcţie predominant industrială: platforma industriei grele în partea de sud, sud-vest (C.O.S.T., Oţelinox, Erdemir, Saro, Romlux); platforma industriei uşoare (întreprinderi de panificaţie, depozite de legume, fructe, cereale, produse lactate etc.) situată în nordul oraşului; în interior – Upet şi Supermarket-ul XXL,Kaufland, Interex, fiind înconjurate în prezent de zone rezidenţiale.

În afară de funcţia industrială pe care o are, oraşul se mai remarcă şi prin funcţia turistică pe care o deţine, în sensul că dispune de o mare varietate de obiective turistice, ce sunt legate, multe dintre ele de trecutul istoric al oraşului.

I. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE

I.1 Capitalul natural

I.1.1 Date geografice

A. Aşezare şi relief

Municipiul Târgovişte este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română. Oraşul beneficiază de o aşezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, anume 44°56’ latitudine nordică şi meridianul 25°26’ longitudine estică.

Aflat la încrucişarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov, Câmpulung), municipiul reprezintă un important nod al căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, găsindu-se la numai 78 km de Bucureşti, la 48 km de Ploieşti şi la 110 km de Braşov.

Cadrul natural a asigurat condiţii de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea unui centru urban, în jurul căruia au gravitat aşezări rurale înşirate pe văile mijlocii ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Târgoviştea de astăzi reprezintă un important centru economic, cultural-istoric şi turistic al ţării.

Spre nord de Târgovişte, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre culmile munţilor Bucegi şi Leaota. Către sud şi sud-vest se întinde Câmpia Română. Spre nord-vest, în imediata vecinatate a oraşului domină dealul Mănăstirii, care coboară în trepte spre est.

Înălţimea dealurilor din vecinătatea oraşului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenţi şi chiar alunecări de teren. În marginea vestică a Târgoviştei relieful este uşor boltit, formând pragul interfluvial dintre Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Dealurile din dreapta Ialomiţei sunt mai departate de oraş, la cca. 6 km, formând un platou - Gruiul Prisăcii.

Vatra oraşului, delimitată la est de râul Ialomiţa, se află la o înălţime de 10-15 m deasupra luncii inundabile a Ialomiţei. Lăţimea acestei terase este de 6-7 km şi constituie cumpăna apelor, între bazinul Ialomiţei şi al Dâmboviţei. În zona municipiului, lunca Ialomiţei are o lăţime de 500-2000 m şi o înclinaţie de 4,5 m la kilometru.

Câmpia Târgoviştei se desfăşoară în dreapta Ialomiţei pe o lărgime de 6-8 km în vecinătatea oraşului, fiind străbătută de numeroase pâraie. Amintim Ilfovul care izvorăşte din dealul Teişului şi, având ca surse de alimentare ploile şi zăpezile, Milioara, canalizată parţial pe Şanţul Cetăţii, încă din secolul al XVII-lea şi recent deviată spre râul Ilfov şi Iazul Morilor care trece pe la nord de Curtea Domnească.

B. Clima

Clima oraşului Târgovişte este determinată de aşezarea geografică şi de relief. Paralela de 45° care trece pe la nord de teritoriul municipiului (Şotânga-Doiceşti-Aninoasa) şi care reprezintă nu numai jumătate din distanţa dintre pol şi ecuator, ci şi dintre culmile Carpaţilor Meridionali şi Câmpia Română explică clima temperat-continentală a oraşului.

Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea oraşului în zona intracolinară: Măgura Bucşanilor opreşte gerurile şi vânturile puternice din timpul iernii, iar dealurile şi Valea Ialomiţei temperează canicula verii. Se poate spune că Târgoviştea beneficiază de un climat plăcut, unul dintre cele mai favorabile din ţară. Clima Târgoviştei se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 9,9°C şi o amplitudine termică de 22°C ( temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -1,2°C, iar a lunii iulie de +20,8°C). Maxima absolută înregistrată la Târgovişte a fost de +40,4°C în 1946. Valoarea anuală a bilanţului radiativ (intensitatea anuală a căldurii solare) este de 50kcal/cm² - căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor de nord-vest, nord-est şi vest atât în perioadele reci ale anului cât şi în cele calde. Vitezele medii anuale ale vânturilor, în funcţie de direcţie variază între 2,1 şi 3,2m/s (din direcţia NE, respectiv N) iar vitezele medii lunare între 0,9 m/s (din SE în ianuarie) şi 4,2m/s (din NE în martie). Frecvenţa perioadelor de calm e mai mare în perioada rece, peste 40% în intervalul octombrie-februarie (decembrie şi ianuarie peste 45%).

Cel mai mare număr de zile senine se înregistrează în intervalul iulie-octombrie, media pentru această perioadă fiind de 7,9 zile senine/luna (25,5%). Media anuală arată 63,4 zile senine/an.

Preview document

Municipiul Târgoviște - Pagina 1
Municipiul Târgoviște - Pagina 2
Municipiul Târgoviște - Pagina 3
Municipiul Târgoviște - Pagina 4
Municipiul Târgoviște - Pagina 5
Municipiul Târgoviște - Pagina 6
Municipiul Târgoviște - Pagina 7
Municipiul Târgoviște - Pagina 8
Municipiul Târgoviște - Pagina 9
Municipiul Târgoviște - Pagina 10
Municipiul Târgoviște - Pagina 11
Municipiul Târgoviște - Pagina 12
Municipiul Târgoviște - Pagina 13
Municipiul Târgoviște - Pagina 14
Municipiul Târgoviște - Pagina 15
Municipiul Târgoviște - Pagina 16
Municipiul Târgoviște - Pagina 17
Municipiul Târgoviște - Pagina 18
Municipiul Târgoviște - Pagina 19
Municipiul Târgoviște - Pagina 20
Municipiul Târgoviște - Pagina 21
Municipiul Târgoviște - Pagina 22
Municipiul Târgoviște - Pagina 23
Municipiul Târgoviște - Pagina 24
Municipiul Târgoviște - Pagina 25
Municipiul Târgoviște - Pagina 26
Municipiul Târgoviște - Pagina 27
Municipiul Târgoviște - Pagina 28
Municipiul Târgoviște - Pagina 29
Municipiul Târgoviște - Pagina 30
Municipiul Târgoviște - Pagina 31
Municipiul Târgoviște - Pagina 32
Municipiul Târgoviște - Pagina 33
Municipiul Târgoviște - Pagina 34
Municipiul Târgoviște - Pagina 35
Municipiul Târgoviște - Pagina 36
Municipiul Târgoviște - Pagina 37
Municipiul Târgoviște - Pagina 38
Municipiul Târgoviște - Pagina 39
Municipiul Târgoviște - Pagina 40
Municipiul Târgoviște - Pagina 41
Municipiul Târgoviște - Pagina 42
Municipiul Târgoviște - Pagina 43
Municipiul Târgoviște - Pagina 44
Municipiul Târgoviște - Pagina 45
Municipiul Târgoviște - Pagina 46
Municipiul Târgoviște - Pagina 47
Municipiul Târgoviște - Pagina 48
Municipiul Târgoviște - Pagina 49
Municipiul Târgoviște - Pagina 50
Municipiul Târgoviște - Pagina 51
Municipiul Târgoviște - Pagina 52
Municipiul Târgoviște - Pagina 53
Municipiul Târgoviște - Pagina 54
Municipiul Târgoviște - Pagina 55
Municipiul Târgoviște - Pagina 56
Municipiul Târgoviște - Pagina 57
Municipiul Târgoviște - Pagina 58
Municipiul Târgoviște - Pagina 59
Municipiul Târgoviște - Pagina 60
Municipiul Târgoviște - Pagina 61
Municipiul Târgoviște - Pagina 62
Municipiul Târgoviște - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Municipiul Targoviste.doc

Alții au mai descărcat și

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea Capitalurilor la o Societate Comercială

INTRODUCERE 1.Scopul si obiectivele lucrarii Scopul lucrarii este de a aduce la cunostinta ce importanta are capitalul la înfiintarea unei...

Primăria Târgoviște - proiect practică

TÂRGOVISTE, VECHE CETATE DE SCAUN Resedinta domneasca si capitala intre 1396 si 1714, Târgovistea a detinut mai bine de trei secole statutul de...

Analiza mediului intern și extern la SC Compania de Apă Târgoviște

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND MEDIUL EXTERN ŞI MEDIUL INTERN AL ORGANIZAŢIEI PRESTATOARE DE SERVICII PUBLICE Abordând mediul extern la...

Raport de Evaluare

1.SINTEZA RAPORTULUI DE EVALUARE ŞI CONCLUZIILE FINALE 25 aprilie 2011 Către SC XXX SA Raport de Evaluare a SC XXX SA pentru estimarea valorii...

Eficiența Cheltuielilor pentru Combaterea Poluării

INTRODUCERE Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe si vizează toate sectoarele de activitate : economice, sociale si...

Complex de natație

Introducere “Inspiratia de moment, norocul sau un context favorabil pot avea o influenta pozitiva asupra activitatilor pe care le realizam. Pentru...

Proiect privind strategia de dezvoltare socio-economică a Comunei Sotanga

Capitolul 1. CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE PROIECTULUI Dezvoltarea unei comunitati, oricare ar fi ea, nu poate fi conceputa in lipsa unei viziuni...

Mutațiile cantitative și calitative din punct de vedere urbanistic ale județului Dâmbovița

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1 Asezare Judetul Dambovita, care insumeaza o suprafata de 3738 km², ocupa, ca intindere, penultimul loc intre...

Ai nevoie de altceva?