Organizarea gestiunii financiar-bugetare la Primăria Iași

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE, ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

1.1. Scurt istoric

Actualul sediu al Primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima laşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7-10 ale sec. al XV-lea şi restaurată între 1830 -1833 de către cunoscutul arhitect Johan BREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Metropolitană.

În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuiele ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reşedinţă a familiei Rosetti -Roznovanu, cea mai putemică şi mai influentă familie în arena politică moldavă a urbei.

Fiind una din cele mai importante case ale laşului în epocă, a găzduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative.

La sfârşitul sec. XVIII (1788), se stabileşte la Palat generalul rus Romanov şi mai apoi întreaga diplomaţie rusă aflată aici în perioada Regulamentului Organic (1829 - 1831).

De altfel, în 1866, familia Roznovanu, susţinută de forţe politice din Rusia, încearcă organizarea unui complot ce urmărea urcarea în scaunul Moldovei a lui Nunuta Roznovanu, dar planul se soldează cu un eşec.

Un eşec a fost şi încerearea fostului domnitor Mihail Sturza, stabilit aici în 1858 de a reveni la putere, la 10 ani de la.plecarea din ţară. Figuri marcante se perindă în saloanele Palatului în deceniile 7-8 ale sec.XIX: M.S. Carol I, Natalia Kescu (care va deveni Regina Serbiei în 1882), celebra Hariclea Darclee etc.

Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în 1 război mondial, între 1916 -1918 când a găzduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti.

În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinţe a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Război al României. În deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Oraşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului.

După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor din toate colţurile lumii.

1.2. Obiect de activitate

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI IAŞI

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI instituţie publică cu activitate permanentă care duce la îndeplinire prevederile constituţiei şi ale legilor ţării, ale Decretelor Preşedinielui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de rninistere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, hotărârilor Consiliului Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii. Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Obiectul de activitate al administraţiei publice locale îl constituie administrarea patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială.

În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:

- organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;

- înfiinţarea de activităţi eeonomice;

- de apărare a drepturilor omului;

- efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.

O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către beneficiari.

Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.

Bunurile publice corespund în mod direct cerinţelor stării de optim social.

Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obţinerea de profit.

O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.

Domeniile în care funcţionează instituţiile de stat producătoare de bunuri publice, a căror sferă este delimitată de dependenţa acesteia de bugetul public sunt, aşa cum rezultă ele din legile bugetare, următoarele:

- Acţiunile social - culturale:

- acţiuni de învâţământ;

- acţiuni în domeniul sănătăţii;

- acţiuni în domeniul asistenţei sociale;

- acţiuni sportive şi de tineret;

- acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;

- pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;

- Acţiuni privind ordinea publică;

- Acţiuni economice.