Organizarea Gestiunii Financiare in Cadrul Institutiei Prefectului Iasi

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Organizarea Gestiunii Financiare in Cadrul Institutiei Prefectului Iasi.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 95 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gabriel Stefura

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

Cap. I Organizarea şi funcţionarea Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi 3
I.1. Institutia Prefectului in cadrul structurii administratiei publice 3
I.2.Scurt istoric al Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi 7
I.3. Organizarea Institutiei pe compartimente de specialitate 8
I.3.1.Conducerea Institutiei Prefectului Iasi 9
I.3.2.Servicii şi compartimente în cadrul instituţiei prefectului 12
(Aparatul de specialitate al prefectului) 12
I.4. Relaţii interne din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Iasi 18
I.5.Relatii cu exteriorul 20
I.5.1.Relatia prefecturii cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale 20
I.5.2.Relatia cu cetatenii 21
I.5.3.Relatia cu ONG-urile 22
I.5.4.Alte relatii 23
I.6.Structura de personal 23
Cap.II.Fundamentarea indicatorilor financiari reprezentativi la Institutia Prefectului Judetului Iasi 27
II.1.Cadru juridic normativ 27
II.2.Calcule si fundamentari cu privire la veniturile inscrise in buget 31
II.3.Calcule si fundamentari cu privire la cheltuielile inscrise in buget 34
II.3.2.Cheltuieli de capital 50
II.4.Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli la Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi 51
CAP.III Finantarea bugetara la Institutia Prefectului Judetului Iasi 52
III.1. Elemente de baza in ce priveste finantarea cheltuielilor bugetare 52
III.2.Cerinte ale finantarii 54
III.2.Metode, tehnici, proceduri si operatiuni privind finantarea cheltuielilor bugetare 54
III.2.2.Utilizarea creditelor bugetare 57
III.2.3. Plăţi pentru cheltuielile bugetare prin Trezoreria Finanţelor Publice 60
III.2.4. Încheierea exerciţiului bugetar 63
III.3.Surse de finantare 67
III.4. Finantarea prefecturii de la bugetul de stat 69
III.4..1.Deschiderea de credite bugetare 69
III.4.2.Repartizarea creditelor bugetare 71
III.4.3.Executia de casa a bugetelor institutiilor publice 72
Cap.IV. Organizarea şi conducerea evidenţei în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi 73
IV.1.Planul de conturi pentru instituţii publice 73
IV.2.Evidenta economica 75
IV.2.1..Evidenta tehnico-operativa 75
IV.2.2.Evidenta contabila 82
IV.2.3.Evidenta statistica 85
IV.3.Organizarea contabilitatii privind gestiunea financiara a Institutiei Prefectului Iasi 85
IV.3.1Contabilitatea curenta si centralizatoare 86
Bibliografie 94

Extras din document

Cap. I Organizarea şi funcţionarea Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi

I.1. Institutia Prefectului in cadrul structurii administratiei publice

Pentru a putea exercita puterea politica, poporul creeaza statul. Acesta este “un sistem organizational, regelementat juridiceste, care reglementaeaza in mod suveran conducerea unei societati (a unei populatii stabilizate pe un teritoriu delimitat prin frontiere de teritoriul asupra caruia se exercita alte puteri statale)”

Teritoriul, populatia si puterea publica reprezinta deci elementele din care este format statul. Prin cel de-al treilea element, puterea de stat sau suveranitate, se intelege “puterea pe care o are statul de a comanda tuturor indivizilor ce intra in compunerea populatiei sale, unita cu aceea de a recunoaste pe teritoriul sau nici o alta vointa venita dinafara.”

In orice societate organizata in stat exista trei functii: de edictare de reguli juridice sau functia legislativa; de executare a acestor reguli sau functia executiva; de solutionare a litigiilor care apar in societate sau functia judecatoreasca.Fiecarei functii ii corespunde o putere: puterea legislativa, puterea executive si puterea judecatoreasca.

Statul trebuie privit, asadar, ca “un anasamblu sistematizat de organe de stat(legiuitoare, administrative, judecatoresti), deseori denumite autoritati statale sau publice investite cu forta coercitiva, capabila sa indeplineasca functiile pentru care au fost create. ”

In Constitutia Romaniei exista Titlul III, denumit “Autoritatile publice”, in care se regasec exprimate cele trei puteri astfel: legislativul in normele referitoare la Parlament; executivul in normele privitoare la Presedintele Romaniei si Guvern; justitia in normele care se refera la autoritatea judecatoreasca.Fiecare putere se realizeaza prin acte juridice specifice.

Administratia publica este o forma a vietii publice.Aceasta poate fi definita ca ansamblul activitatilor Presedintelui Romaniei, Guvernului, autoritatilor administrative autonome centrale, autoritatilor administrative autonome locale si, dupa caz, structurilor subordonate acestora, prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii se presteaza servicii publice.

Deasemeni administratia publica are la baza trei principii in functie de care isi desfasoara activitatea:centralizare, descentralizare si deconcentrare.

Centralizarea în administratia publica înseamna în plan organizatoric, subordonarea ierhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar în plan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale.

Descentralizarea în administratia publica este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de functionari numiti de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. În acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaza în plan material pe un patrimoniu propriu al unitatilor administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului, care asigura mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

Desconcentrarea constituie un regim administrativ care se situeaza între centralizare administrativa si descentralizare administrativa. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul ca titularii puterii locale nu sunt alesi de electoratul local, ci sunt numiti de la centru. Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul ca titularii puterii locale au competenta sa rezolve ei problemele locale, fara sa le mai înainteze sefului sau ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia si obligat sa se conformeze actelor superiorului sau. În cazul desconcentrarii, autoritatea publica locala ramâne parte integranta în sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date în competenta autoritatilor publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhica a autoritatilor centrale.

Tutela administrativa este o institutie a dreptului public în baza careia autoritatea centrala a administratiei publice (Guvernul sau Ministerul de Justitie) si reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autoritatilor aministratiei publice locale, autonome, descentralizate.

În acest sens Constitutia României prevede ca,,Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”– art. 101 (1) - ,,Ministerele se organizeaza numai în subordinea Guvernului. Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor” – art. 115 - ,,Guvernul numeste câte un prefect în fiecare judet si în municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ teritoriale” – art. 122 (1) si (2).

Tutela administrativa este mai apropiata de regimul administrativ de descentralizare, întru-cât titularii autoritatii locale nu mai sunt numiti de autoritatea centrala ( ca în cazul desconcentrarii) ci desemnati de însasi autoritatea locala, iar actele lor trebuie sa fie aprobate în prealabil de autoritatea centrala abilitata de lege.

Tutela administrativa înseamna un control (între anumite limite) din partea autoritatilor centrale asupra celor locale, descentralizate, control care sa înlature sau sa limiteze tendintele centrifuge ale autoritatilor locale, aflate în disonanta cu politica statului, sa asigure totodata rezolvarea nu numai a intereselor locale ci si a celor generale.

Controlul exercitat de Guvern este un control general. Pentru realizarea acestui control general Guvernul si-a constituit structuri adecvate – Departamentul de Control, Departamentul pentru Administratia Publica Locala care potrivit competentelor stabilite prin hotarâri ale Guvernului exercita si atributii de control asupra activitatii autoritatilor locale, autonome, descentralizate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea Gestiunii Financiare in Cadrul Institutiei Prefectului Iasi.doc