Organizarea și Funcționarea Unităților de Alimentație Publică

I. Memoriu justificativ

Prin alimentaţie publică se înţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse agroalimentare, consumul acestora făcându-se în unităţi proprii, special amenajate. Aceste unităţi oferă şi multiple posibilităţii de destindere. Producţia şi servirea preparatelor se asigură de către un personal cu pregătire profesională specifică.

Ambianţa dintr-o unitate de alimentaţie publică este creată nu numai de gradul de dotare, de modul cum este aranjat salonul, de sortimente de preparate şi băuturile existente, ci şi de felul în care se prezintă personalul.

Prin ambianta mediului interior se ofera consumatorilor posibilitatea de a servi masa in conditii de confort si liniste, cu servicii care se asigura la masa de lucratori cu inalta pregatire profesionala.

Structurile de alimentaţie publică sunt într-o continuuă modernizare. Atât unităţile de alimentaţie cât şi serviciile oferite în cadrul acestora tind să ajungă la nivelul celor din ţările europene.

Alimentaţia este un lucru esenţial in viaţa fiecărei persoane. De aceea, in unitatile de alimentatie, trebuie să se asigure o baza tehnico-materiala, necesara pregatirii si servirii hranei, care sa permita realizarea unei productii culinare, diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale populatiei.

La buna functionare a unitatii de alimentatie publica contribuie, pe langa modul in care aceasta este proiectata, construita sau reamenajata, serviciile prestate de personalul unitatii. Servirea clientilor intr-o unitate de alimentatie constutuie un element de evaluare a gradului de civilizatie a unei societăţi.

II. Structura organizatorică a unei unităţi de alimentaţie publică

2.1. Întreprinderea de alimentaţie publică

Întreprinderea este unitatea de bază a economiei naţionale, în care se desfăşoară activitatea economico-socială, oameni muncii exercitându-şi sarcinile ce decurg din dubla lor calitate : de proprietari şi producători ai bunurilor materiale.

Întreprinderea este un asamblu organizat de resurse umane, materiale şi financiare, având rol de a crea şi a pune la dispoziţia societăţii, bunuri sau servicii în mod rentabil şi eficient.

Din această definiţie rezultă că întreprinderea are un rol social şi anume de a pune la dispoziţia oamenilor bunuri, servicii si un rol economic, adică de a realiza toate acestea în condiţiile eficienţei şi rentabilităţii.

Întreprinderea de alimentaţie publică, prin specificul ei, are ca obiect de activitate aprovizionarea, producerea şi desfacerea de mărfuri alimentare, preparate culinare, de cofetărie-patiserie precum şi prestări de servicii.

Organizarea întreprinderii de alimentaţie publică se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină conducerea unitară a economiei cu autonomia funcţională a fiecărei unităţi.

Întreprinderile de alimentaţie publică, având gestiune economică, cu autonomie în gospodărirea fondurilor, răspund faţă de organul căruia îi sunt subordonate de îndeplinirea planului la desfacere şi a celorlalţi indicatori.Ele au personalitate juridică din momentul înregistrării la organele financiare şi îşi desfăşoară activitatea pe baza legii. Întreprinderile de alimentaţie publică sunt subordonate direct consiliilor populare în raza cărora activează: comună, oraş, municipiu, judeţ, iar ca organ de specialitate sunt subordonate forului tutelar căruia le sunt încadrate : Ministerul Comerţului, Ministerul Turismului, CENTROCOOP, Ministerul Transportului, Ministerul Apărării Naţionale.

Întreprinderile de alimentaţie publică sunt dotate la înfiinţare cu fonduri fixe şi cu mijloace circulante proprii, necesare desfăşurării activităţii lor de producţie şi servire. În acest sens, indiferent de subordinea de activitate, au următoarele funcţii :

- funcţia de cercetare-dezvoltare

- funcţia de producţie-servire

- funcţia de cercetare

- funcţia financiar-contabilă

Prin funcţie se înţelege suma unor activităţi specifice, omogene, care se desfăşoară pe compartimente, birouri, servicii, cu denumiri şi activităţi diferite şi care se îndeplinesc în vederea realizării unui obiectiv parţial, derivat din obiectivul general al întreprinderii.