Plan de amenajare teritoriara a județului Timiș

Pozitia geografica a Judetului Timis

Judetul Timis se situeaza în partea de vest a României, la nord, se

margineste cu judetul Arad, la est, cu judetul Hunedoara, la sud, cu judetul Caras-

Severin.

Coordonatele geografice

Puncte extreme : la vest, longitudine estica –200 16` (Beba Veche), la rasarit,

longitudine estica -22033` (Poieni), la sud, latitudine nordica 45011` (Latunas), iar la

miazanoapte, latitudine nordica - 46011` (Cenad).

Suprafata ; 8696,7 km2

Principalele cursuri de apasi lacuri naturale

Râurile care strabat teritoriul judetului, fac parte din grupa râurilor de sud-vest

(cu exceptia Muresului si Begheiului).

Râul Mures : strabate partea nordica a judetului, pe o lungime de 42 km.

La sud de Mures, curge Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul

judetului Timis).

Bega-Veche, are o lungime de 88 km, izvoraste din Dealurile Lipovei, de la

250 m altitudine, este o continuare a Beregsaului. Printre afluenti enumeram : Bacin,

Surduc, Niarad, Apa Mare.

Bega, îsi are izvoarele în Muntii Poiana Ruscai (1150 m altitudine) ; dintre

afluentii pe care-i primeste pe cei 159 km, pe care îi parcurge, pe teritoriul

României, enumeram: Gladna, Cladova, Minis, Cherteamos, Vadana, Sasa, Niergis,

Behela. Exista doua canale de legatura cu râul Timis

: între Costei si Chizatau (de alimentare) si între Topolovatu Mare si Hitias (de desecare), precum si canalul navigabil Bega, între Timisoara si confluenta cu Tisa.

Timisul : dreneaza judetul Timis pe o lungime de 141,6 km si are ca afluenti :

Poganis, Lunca Birda, Nadrag, Spaia.

Bârzava si Moravita sunt cele mai sudice râuri.

Câmpia Timisului are câteva tipuri de lacuri variate ca geneza :

. lacurile relicte (cele de la Satchinez si Becicherecu Mic) sunt resturi din

mlastinile care au acoperit o mare parte din câmpie ;

. lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nitchidorf, Cebza, Obad) formate

în bratele parasite si partial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timis ;

. lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa

freatica, din ploi.

Lacurile artificiale, sunt rezultatul unei actiuni directe sau indirecte, în scopuri

economice.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavatiile executate pentru

extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta,

Timisoara. Lacurile antropice, pot fi :

Acumularile în urma construirii de baraje : Surduc, Giarmata, Satchinez,

Manastur, etc.

Elesteele piscicole : Dinias, Urseni, Nadrag, Bazosu Vechi, Partos.

Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitati

Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice : munti,

dealuri, depresiuni de contact si câmpii, succesionate altitudinal, de la est la vest.

Muntii Poiana Rusca sunt cea mai veche si înalta forma de relief de pe

teritoriul judetului, fiind situati în extremitatea estica, cu înaltimi de aproximativ 1300

m (Vârful Pades 1374 m, Vârful Rusca 1355 m). La altitudini situate între 600-800 m, sunt prezente suprafete plane (platourile Luncani, Poieni), lipsite de padure. La acelasi nivel, se gasesc câteva maguri cristaline izolate : Druja (Vârful Druja 958 m), masivul Braianu (Vârful Braianu Mare 873 m), Masivul Plesa Jdioarei (623m). În regiunea periferica a muntilor se afla

Vârful Magura Surduc 496 m) strabatut transversal de Valea Gladna.

Între zona montana cristalinasi cea a dealurilor piemontane sunt prezente

depresiunile: Zolt, Gladna Româna, Gladna Montana, Fârdea-Hauzesti.

Zona dealurilor piemontane, reprezinta o alta treapta a reliefului judetului,

alcatuit din dealuri cu altitudini între 200-400 m :

. dealurile Fragulii (Bulzii)-situate în N-V Poiana Ruscai, depasesc uneori 400 m altitudine (Vârful Fragulii);

. dealurile Lapugiului-situate între Valea Icuii si Valea Hompsdiei;

. dealurile Fagetului-între Valea Begai si Valea Gladnei, cu înaltimi între 20-300 m ;

. dealurile Lugojului-situate la marginea vestica a muntilor Poiana

Ruscai, despartiti fiind de acestia prin Valea Hauzesti ;

. dealurile Lipovei-situate între Vaile Muresului (la N), Begai (la S), Beregsaului (la V) ;

dealurile Sacosului-continua spre dealurile Silagiului (spre S-E), în dreapta Vaii Poganisului. Se remarca unele maguri ce domina regiunea, Magura Poieni 434 m, Bleaua 356 m.

La nivelul judetului Timis principalele localitati urbane sunt situate

preponderent în zone de câmpie-ses cu urmatoarele altitudini:

. Timisoara – 90 m

. Buzias – 128 m

. Lugoj – 125 m

. Jimbolia – 82 m

. Deta – 89 m

. Faget 159 m