Politica de ocupare a forței de muncă

I. „Europa 2020”. Strategia pentru creşterea Uniunii Europene.

Având drept scop creşterea numărului locurilor de muncă, productivităţii muncii şi coeziunii sociale, Comisia Europeană a lansat Strategia „Europa 2020” . Pe fondul globalizării, schimbărilor climatice şi tendinţei de îmbătrânire a populaţie, la această dată, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de transformare. Criza financiară declanşată în anul 2008 a impus revederea şi reconsiderarea progreselor sociale şi economice ale statelor membre. Pentru asigurarea unei dezvoltării durabile până la finele acestui deceniu, sunt reclamate o serie de reforme, cât şi reluarea creşterii economice, declanşate în 2010.

Strategia „Europa 2020” a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei . Strategia „Europa 2020” propune o nouă viziune economică, care să ajute Uniunea Europeană să iasă din criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.

I.1 Priorităţi tematice.

Strategia se fundamentează pe 3 priorităţi tematice, care se întrepătrund şi se condiţionează reciproc:

• Creştere economică inteligentă, respectiv dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

• Creştere economică durabilă, bazată pe promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

• Creştere economică favorabilă incluziunii, axată pe susţinerea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

I.2 Obiective strategice.

Pentru a defini acţiunile necesare aplicării Strategiei „Europa 2020”, Comisia Europeană a propus atingerea, până în anul 2020, la nivel european, a 5 obiective:

• Creşterea până la minim 75% a ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani;

• Investirea în cercetare şi dezvoltare a cel puţin 3% din produsul intern (PIB) al Uniunii Europene;

• Atingerea a ţintei 20/20/20, respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon (cu 30 %, dacă există condiţii favorabile); creşterea cu 20 % a procentului energiilor regenerabile, cât şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice;

• Reducerea ratei abandonului şcolar la mai puţin de 10% şi creşterea la cel puţin 40% a ponderii populaţiei cu studii superioare, şi vârsta între 30 şi 34 de ani, în total populaţie,;

• Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).

I.3 Iniţiative emblematice.

Comisia Europeană prezintă şapte iniţiative emblematice care trebuie puse în aplicare în ţările UE :

O Uniune a inovării, care trebuie să sprijine producerea de produse şi servicii inovatoare, legate în special de schimbările climatice, eficienţa energetică, sănătate şi îmbătrânirea populaţiei;

Tineretul în mişcare, care trebuie să permită îmbunătăţirea performanţelor sistemului de învăţământ, învăţarea neformală şi informală, mobilitatea studenţilor şi a cercetătorilor, dar şi accesul tinerilor pe piaţa muncii;

Agenda digitală pentru Europa, care să favorizeze crearea unei pieţe digitale unice, caracterizate printr-un nivel ridicat de securitate şi un cadru juridic clar. În plus, internetul de mare viteză, apoi cel de foarte mare viteză, trebuie să fie accesibil întregii populaţii;

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care trebuie să sprijine gestionarea durabilă a resurselor şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, susţinând în acelaşi timp competitivitatea economiei europene şi securitatea sa energetică;

O politică industrială adaptată erei globalizării, care trebuie să ajute întreprinderile din sector să depăşească criza economică, să se integreze în comerţul mondial şi să adopte modalităţi de producţie mai ecologice;

Strategia pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, care trebuie să permită o mai bună ocupare a forţei de muncă şi viabilitatea sistemelor sociale. Este vorba, în principal, despre încurajarea strategiilor de flexicuritate, formarea lucrătorilor şi a studenţilor, dar şi a egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei şi a locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă;

Platforma europeană de combatere a sărăciei, care trebuie să sporească cooperarea dintre statele membre şi să urmeze metoda deschisă de coordonare în materie de excluziune şi de protecţie socială. Obiectivul platformei trebuie să fie coeziunea economică, socială şi teritorială a UE, precum şi incluziunea socială a persoanelor care se confruntă cu sărăcia.

I.4 Orientări integrate.

Strategia trebuie să fie prezentată prin 10 orientări integrate „Europa 2020”, adoptate de către Consiliul European, în iunie 2010. Acestea trebuie să înlocuiască cele 24 de orientări anterioare pentru ocuparea forţei de muncă şi principalele orientări ale politicilor economice. Consiliul va putea, de asemenea, adresează, de asemenea, recomandări politice statelor membre, în materie de chestiuni economice şi bugetare, precum şi pentru toate domeniile tematice incluse în strategie. O parte importantă a strategiei trebuie să fie pusă în aplicare de autorităţile naţionale, regionale şi locale din statele membre, prin asocierea parlamentelor naţionale, a partenerilor sociali şi a societăţii civile. Totodată, trebuie întreprinse acţiuni de sensibilizare în rândul cetăţenilor europeni. Comisia Europeană este responsabilă cu monitorizarea progreselor, prezentând rapoarte anuale, inclusiv privind realizarea programelor de stabilitate şi convergenţă.

I.5 Cadrul organizatoric, instrumente şi documente strategice pentru aplicarea Strategiei „Europa 2020”.

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei „Europa 2020” este semestrul european. Implementarea Strategiei prin exerciţiul semestrului european este monitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European.

Succesul în atingerea obiectivelor Strategiei „Europa 2020” depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele naţionale de reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a transpune, la nivel naţional, obiectivele „Europa 2020”. Pentru a face vizibilă, în România, Strategia „Europa 2020” şi pentru a asigura transparenţa implementării acesteia, autorităţile publice responsabile cu aplicarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii interesaţi.

Documentele strategice care stabilesc cadrul implementării Strategiei „Europa 2020”, obiectivele 2020 la nivel european şi care îndrumă acţiunile statelor membre spre atingerea acestor obiective sunt:

• Comunicarea Comisiei Europene COM (2010) 2020, final, Europa 2020-O strategie pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii;

• Orientările integrate Europa 2020-Recomandarea Consiliului privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii (2010/410/UE);

• Decizia Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre (2010/707/UE).