Politica Regionala in Regiunea Nord-Est, cu Accent pe Judetele Suceava – Iasi - Botosani

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Politica Regionala in Regiunea Nord-Est, cu Accent pe Judetele Suceava – Iasi - Botosani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gabriela Prelipcean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Stiinta Administratiei, Geografie, Stiinte Politice

Cuprins

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale Regiunii 2
2. Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distanţe)- Botoşani, Iaşi şi Suceava 5
2.1 Judeţul Botoşani 5
2.1.1 Istoric 5
2.1.2. Aşezarea geografică, populaţia, suprafaţa 6
2.1.3. Resurse naturale 6
2.1.4. Tradiţii şi obiceiuri specifice 7
2.1.5. Economie 8
2.1 6. Educaţie şi cultură 9
2.1.7. Sănătate şi protecţie socială 10
2.1.8. Turism 11
2.2 Judeţul Iaşi 12
2.2.1 Localizarea geografică 12
2.2.2 Populaţia 12
2.2.3 Mediul social, cultural şi ştiinţific 13
2.2.4 Activitatea economică a judeţului 14
2.2.5 Patrimoniul funciar al judeţului Iaşi – (548,0 mii ha) 15
2.2.6 Zone de agrement 15
2.3. Judeţul Suceava 16
2.3.1 Repere geografice 16
2.3.2 Repere istorice 17
2.3.3 Populaţia 17
2.3.4 Prezentarea economico-socială 19
2.3.5 Turism 20
2.3.6 Administrativ 22
3. Analiza SWOT 23

Extras din document

POLITICA REGIONALA A REGIUNEA NORD-EST,

CU ACCENT PE JUDEŢELE

SUCEAVA – IAŞI - BOTOŞANI

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale Regiunii

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), cu o populaţie de 3.719.102 locuitori , situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării (17,29% din populaţia totală a României ).

Ca întindere, regiunea acoperă o suprafaţă de 36.850 km2 (15,46% din suprafaţa totală a ţării), cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 km2 şi Bacău, cu 6.621km2.

Regiunea Nord-Est are 46 oraşe: 5 oraşe mari (cu >100.000 locuitori), 9 oraşe mijlocii (nr. locuitori între 50.000 şi 100.000) şi 32 oraşe mici (cu mai puţin de 50.000 locuitori).

Accesul rutier şi feroviar la principalele centre ale regiunii

Rutier:

-Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control şi trecere a frontierei) – drumul european E85;

-Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60 Cluj-Napoca – Oradea;

-Bacău – Braşov – Piteşti drumul european E574 (care face legătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin – Scopje;

-Bucureşti - Bârlad – Albita (punct de trecere a frontierei) - Chişinau - drumul european E581 care străbate judeţul Vaslui;

-Roman - Târgu Frumos cu ramificaţie către Botoşani (E58) şi Iaşi - Sculeni (E 583).

Feroviar

-Bucureşti – Bacău – Roman - Suceava – Siret – Ucraina - magistrala 500;

-Bucureşti - Iaşi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600.

Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:

-Bacău - intern şi internaţional;

-Iaşi - intern şi internaţional;

-Suceava – intern şi internaţional.

Cu o suprafaţă totală de 36.850 km2 şi o populaţie de 3.719.102 locuitori, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole, iar

zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.

Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina (rutier şi feroviar) şi trei aeroporturi civile (Bacău, Iaşi şi Suceava).

Cercetare-dezvoltare şi inovare în RNE

În regiunea Nord-Est sunt 73 de unităţi de cercetare-dezvoltare care deţin 12% din numărul total la nivel naţional. Se constată că cele create în cadrul unităţilor de învăţământ superior deţin un sfert din cele create la nivel naţional.

Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanţe, precum şi oportunităţile oferite de programele de cercetare din alte ţări, au condus treptat la scăderea numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare, dar şi la creşterea mediei de vârstă a personalului înalt calificat din activitatea de CD, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani reprezintă, în prezent, aproximativ 60% din totalul cercetătorilor.

Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

Angajamentul asumat prin Documentul de poziţie pentru capitolul 17 Ştiinţă şi cercetare a fost că se va realiza o finanţare adecvată a sistemului CDI, cu atingerea unui nivel al cheltuielilor CDI de cca. 1% din PIB în anul 2007.

În general, este cunoscută capacitatea redusă şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare atât pentru cele proprii cât şi pentru cele desfăşurate în parteneriat cu instituţiile de profil CD, precum şi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării.

În Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate de către întreprinderi au o pondere mai mare în totalul cheltuielilor privind activitatea de cercetare-dezvoltare decât cea la nivel naţional. În plus, în ultimii trei ani ponderea acestor cheltuieli are un trend ascendent, ceea ce ilustrează interesul în creştere al sectorului privat faţă de sectorul CDI.

Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare

Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient dezvoltată şi exploatată.

În Regiunea Nord-Est există următoarele structuri de infrastructură:

-Parc ştiinţific şi tehnologic TEHNOPOLIS Iaşi, proiect finanţat din fonduri PHARE

-Parc Industrial HIT Hemeiuşi Bacău, proiect finanţat din fonduri PHARE

-Parc Industrial Mecanica Ceahlău, judeţul Neamţ, constituit prin Ordin MAI nr. 128/2004

-Parc Industrial Botoşani, constituit prin asociere SC Electromining SA, SC Electrocontact SA, SC Mecanica SA.

Tradiţii şi Cultură

Moldova este o zonă bogată în tradiţii culturale autentice, din păcate aproape necunoscute în afara graniţelor României. Din această regiune provin mulţi dintre marii poeţi, scriitori sau artişti ai României, printre aceştia numărându-se Nicolae Iorga, istoricul care a scris peste 2000 de cărţi şi articole, compozitorul George Enescu şi poetul naţional Mihai Eminescu.

Muzee interesante există în fiecare dintre oraşele principale din regiune şi uneori chiar şi la sat. Unele dintre acestea păstrează mărturii din timpuri de mult apuse: epoca Neolitică, Getică şi preromană, iar altele au exponate care exemplifică tradiţiile şi cultura zonei.

Acestea sunt completate de case memoriale, galerii de artă, anticariate sau expoziţii, în fiecare dintre oraşele mari. Dar viaţa culturală de aici nu este doar un exponat, regiunea trăieşte intens, din punct de vedere cultural şi artistic în orice sezon al anului prin festivaluri, concerte de muzică clasică, pop, dance şi rock.

Iar teatrul şi festivalurile teatrale joacă un rol foarte important în viata acestei regiuni. Un alt punct de atracţie sunt festivalurile rurale. Unele dintre ele sunt obiceiuri tradiţionale sau sărbători religioase care marchează viaţa rurală din întreaga regiune, iar altele sunt activităţi locale, cu foarte puţină publicitate sau participare din exterior.

Turism în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est are un mare potenţial ca centru european de turism. Separată de Vestul Europei prin impresionantul lanţ Carpatic, o mare parte a Regiunii este încă neexplorată şi necunoscută pentru turiştii străini.

J

udeţele Suceava, Neamţ şi Bacău sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoşi şi farmecul aparte al celebrelor mănăstiri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica Regionala in Regiunea Nord-Est, cu Accent pe Judetele Suceava - Iasi - Botosani.doc