Pozitia Judetului Neamt in Cadrul Regiunii Nord-Est

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Pozitia Judetului Neamt in Cadrul Regiunii Nord-Est.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 51 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Stiinta Administratiei, Geografie

Cuprins

Cap 1. Caracteristici generale ale judetului Neamţ 1
1.1 Relieful 2
1.2 Reţeaua hidrografică 3
1.3 Clima 3
1.4 Resursele naturale 4
1.5 Populaţia şi gradul de urbanizare 7
Cap 2. Structura economica in profil sectorial 10
2.1 Industria 10
2.2 Agricultura 11
2.3 Silvicultura 14
2.4 Turismul 14
2.5 Infrastructura 15
2.6 Resursele umane şi piaţa forţei de muncă 17
2.7 Calitatea factorilor de mediu 20
2.7.1 Calitatea aerului 20
2.7.2 Calitatea apei 25
2.7.3 Calitatea solului 31
2.8 Spaţiul rural 32
Cap 3. Analiza SWOT 33
Cap 4. Obiective strategice şi proiecte prioritare în vederea dezvoltării judeţului 34
Bibliografie 49

Extras din document

Cap 1. Caracteristicile generale ale judeţului Neamţ

Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea Nord - Estică a României este o zona în care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Ea a fost multă vreme considerată o zonă îndepărtată şi misterioasă a Europei, iar începând cu 1 ianuarie 2007 constituie graniţa estică a Uniunii Europene şi a NATO.

Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanţurile muntoase împădurite din Vest, spre podişurile line din centru şi apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii şi zone agricole extinse.

Judeţul Neamţ este situat în partea central - estică a României, la limita dintre Carpaţii Orientali şi Podişul Moldovei, de-a lungul văilor râurilor Bistriţa si Siret.

Vecinii săi sunt: la Nord - judeţul Suceava, la Est - judeţele Iaşi şi Vaslui, la Sud - judeţul Bacău iar la Vest - judeţul Harghita. Judeţul Neamţ are o suprafaţă de 589.614 km2, aproximativ 2,5% din suprafaţa României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 460 40' şi 470 20' latitudine nordică şi 250 43' şi 270 15' longitudine estică.

Suprafaţa judeţului Neamţ după modul de folosinţă total 589614 ha

Suprafaţă %

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 260.613 44,2

Terenuri de folosinţă agricolă 284.030 48,2

Suprafaţa cursurilor de apă şi a lacurilor 10.423 1,8

Drumuri 7889 1,3

Construcţii 11.465 1,9

Terenuri neproductive 15.194 2,6

Armonia formelor de relief şi diversitatea resurselor naturale ale acestui ţinut conturează profilul economic al judeţului Neamţ. Potenţialul energetic al râurilor, întinsele suprafeţe de păduri, păşuni şi fâneţe naturale, bogăţia şi diversitatea materialelor de construcţii din zona montană, terenurile bune pentru agricultură din partea de est a judeţului constituie surse importante ce au fost puse în valoare şi au contribuit la crearea unei structuri economice armonioase.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Neamţ include 2 municipii: Piatra Neamţ şi Roman, oraşele: Bicaz, Târgu Neamţ şi Roznov, 78 de comune cu 344 sate.

Oraşul de reşedinţă Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, situat in apropierea masivului Ceahlău, acest adevarat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice, ci şi un important obiectiv industrial si turistic, deţinând monumente istorice si de arhitectură.

1.1 Relieful

Relieful judeţului este dispus în trepte, cuprinzând munţi, dealuri, podişuri, câmpii. Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cele muntoase, reprezentate de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc. Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

1.2. Reteaua hidrografica

Reţeaua hidrografică a judeţului totalizează 2150 km cursuri de apă. Cursurile de apă autohtone sunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judeţului de 56 km, Moldova cu 50 km şi Bistrita cu 126 km. Pe lângă acestea, pe teritoriul judeţului Neamţ există şi o reţea de răuri autohtone, dintre care se pot enumera: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuejdiu, Calu, Nechit, Sabasa etc.

Principalul curs de apă ce străbate teritoriul judeţului este râul Bistriţa, afluent de dreapta al Siretului, care, izvorând din Munţii Rodnei tranzitează judeţul pe o distanţă de 126 km din totalul de 288 km lungime. Bistriţa are cel mai lung curs montan dintre râurile României şi formează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 6974 km2. El alimentează acviferele exploatate în scop potabil (Vaduri, Brăşăuţi, Frunzeni, Gherăeşti).

Densitatea reţelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 şi 1,2 km/km2, scazând sub 0,5 km/km2 în regiunea extracarpatică.

În anii ’70 au fost realizate ample lucrări de amenajări şi regularizări ale râului Bistriţa. Dintre acestea, pe teritoriul judeţului Neamţ au fost realizate 4 lacuri de acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (3120 ha), Pângăraţi (155 ha), Vaduri (150 ha) şi Bâtca Doamnei (230 ha).

Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursă pentru alimentările cu apă ale populaţiei din zonă (atât ca surse centralizate pentru localităţile urbane cât şi ca surse locale - fântâni, captări de izvoare - pentru zona rurală).

Fisiere in arhiva (1):

  • Pozitia Judetului Neamt in Cadrul Regiunii Nord-Est.doc