Poziția județului Vaslui în cadrul regiunii nord-est

I.Aşezare geografică

Judeţul Vaslui este situat în estul României, la graniţa cu Republica Moldova şi are o suprafaţã de 5.318 kilometri pãtraţi, reprezentând 2,23% din suprafaţa ţãrii. Judeţele vecine sunt Iaşi, Neamţ, Bacãu, Vrancea şi Galaţi.

Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centralã şi de vest) şi câmpiile deluroase (în partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut şi Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe la numãr, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Principalele lacuri sunt cele de naturã antropicã.

Relieful colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj placut, blând si reconfortant. Principalele unitati de relief de pe teritoriul judetului sunt Podisul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri si depresiuni, terase si sesuri.

Clima este continentala, iarna se afla sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian si vara al aerului continental si tropical. Desi culmile deluroase oscileaza între 200 si 400 m altitudine, prin lucrari de îmbunatatiri funciare si construirea unor baraje ele sunt prielnice dezvoltarii sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura si cresterea animalelor).

Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

Din punct de vedere pluviometric, în anul 2007, au existat mari diferenţieri la nivel lunar. De exemplu, în luna septembrie, cantitatea de precipitaţii înregistrată la Vaslui a fost de 130,6 l/mp, iar la Huşi de1,38 l/mp. Pe ansamblu, judeţul Vaslui s-a confruntat în 2007 cu fenomenul de seceta extremă, staţiile meteo înregistrând valori pentru cantităţile de precipitaţii sub norma climatologică specifică.

Situaţia pagubelor provocate de inundaţii, în judeţul Vaslui, în perioada 2004 2007

Număr localităţi afectate Număr de locuitori decedaţi Număr gospodării

afectate Număr

obiective

socio-

economice

afectate Ha teren agricol afectat Km infrastructura afectată

Drumuri naţionale Drumuri judeţene Drumuri comunale Căi ferate

2004 35 4 408 1 7.164 0,30 6,32 1,70 -

2005 20 1 12 - 3.258 - 16,00 11,00 -

2006 26 - 71 - 2.503 - 52,99 43,70 -

2007 15 1 245 6 360 1,5 14,3 50,35 -

Din punct de vedere administrativ, judeţul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad şi Huşi), douã oraşe (Negreşti şi Murgeni), 81 de comune şi 456 de sate.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ LA 31 DECEMBRIE

Judeţul Vaslui Numărul oraşelor

şi municipiilor din care:

Populatia totalã a judetului, potrivit datelor recensãmântului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098% din populatia tãrii si 12,3% din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73% din populatie sunt bãrbati si 50,27% – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media nationalã (39,3%, fatã de 52,74% pe plan national), însã grupa de vârstã 0-19 ani este mai bine reprezentatã în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46%, fatã de 25,17%.

Judeţul Vaslui

Suprafaţa: 5318 km2

Populaţia: 456686

Numărul municipiilor: 3

Numărul oraşelor: 2

Numărul comunelor: 81

Numărul satelor: 449

Istorie

Oraşul Vaslui se zice a fi făcut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală şi îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). Loc de popas şi adăpost pe drumul comercial dintre Halici şi Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret. Târgul Vasluiului îşi afirmă importanţa atât pe tărâmul comercial, cât şi pe acela politic şi strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această aşezare face parte din categoria târgurilor cu o populaţie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populaţie ce se apropia de cea a Iaşului.

La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima şcoală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, a fost realizatã în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic şi cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale şi cele de iconografie ortodoxă. [necesită citare]

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375. Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în faţa atacurilor din afară şi, tocmai de aceea, Vasluiul capătă şi conotaţia de reşedinţă domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziţia favorabilă a oraşului - situat fiind la confluenţa râului Bârlad cu Vasluieţul şi cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiţii, în 1435, în timpul lui Ştefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), Vasluiul devine reşedinţă domnească şi capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieşte aici o Curte Domnească