Practică de specialitate - administrație publică

1. Descrierea organizării sistemului administraţiei publice locale

Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care îl promovează. Prin urmare, administraţia publică centrală îşi exercită competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie de o competenţă materială generală, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Desigur mai e şi promovarea interesului, care poate fi general-naţional, evident de către administraţia centrală, sau al localităţii respective, de către administraţia publică locală.

Consiliul local

Consiliul local este compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, În condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului,in funcţie de numărul locuitorilor oraşului raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Consiliul local al comunei Moldoveni este compus din 11 de consilieri locali, apartenenţa lor politică fiind următoarea:

- PDL 6 consilieri;

- PNL 4 consilieri;

- PSD 1 consilier.

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare lunar, de regulă în ultima vineri a lunii, la convocarea primarului, iar în şedinţe extraordinare, în medie de două ori pe lună sau ori de câte ori este nevoie.

Şedinţele sînt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie. Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. Şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilieri hotărăsc desfăşurarea lor cu uşile închise. Dezbaterile din şedinţe se consemnează într-un proces verbal care trebuie semnat de consilierul care conduce şedinţele, de secretarul unităţii administrativ teritoriale.

Consiliul local este organizat, în comisii de specialitate în principalele domenii de activitate, comisii compuse numai din consilieri. Fiecare comisie are ales cîte un preşedinte şi un secretar.

Prin Regulamentul de funcţionare a consiliului local s-a stabilit organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestor comisii.

Consiliul local adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare cere o majoritate.

Nu poate participa la deliberare şi la adoptarea unei hotărîri consilierul care are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului. Consilierii sunt convocaţi prin invitaţie trimisă prin poştă, de obicei cu 5 zile înainte de data şedinţei de consiliu. De asemenea, la sediul consiliului local sau la afişierul din centrul comunei se afişează anunţul cu desfăşurarea şedinţei şi ordinea de zi, iar la dosarul de şedinţă se păstrează atât anunţul cât şi procesul verbal de afişare a convocării în şedinţă a Consiliului Local Moldoveni.

Invitaţia se înmânează pe bază de semnătură şi cuprinde, data şi ora când va avea loc şedinţa precum şi ordinea de zi. Odată cu aceasta se înmânează consilierului respectiv o copie după procesul verbal de şedinţă anterioară a consiliului local şi dacă este cazul, proiectul de hotărâre supus dezbaterii şedinţei viitoare, însoţit de documentaţia aferentă, pentru a-l putea studia pe îndelete, înainte de şedinţa în care vor avea loc dezbaterile.

Referindu-ne la etapele procedurii de adoptare (emitere) a unei hotărâri cu caracter normativ, în literatura juridică, se vorbeşte fie de elaborarea actelor administrative, fie de procesul adminstrativ-decizional, distingându-se patru etape principale ale acestei proceduri şi anume: pregătirea, adoptarea, executarea şi controlul executării deciziei administrative. În cele ce urmează, vom pleca de la ideea că procesul administrativ-decizional propriu-zis începe odată cu apariţia necesităţii adoptării deciziei şi se încheie odată cu adoptarea acesteia.

Plecând de la această premisă, sfera activităţii decizionale a administraţiei publice are două părţi importante şi distincte:

Prima etapă, care formează procesul decizional propriu-zis, cuprinde subetapele pregătirii şi adoptării (emiterii) deciziei, iar cea de-a doua etapă, care ar putea fi denumită etapa aplicării deciziei, cuprinde subetapele executării şi controlului executării deciziei.

Procesul administrativ-decizional cuprinde totalitatea acţiunilor necesare adoptării deciziei, în cazul nostru a actelor de autoritate ale administraţiei publice locale.

Procesul decizional se desfăşoară după o anumită metodologie de adoptare a actelor de autoritate începând, aşa cum am arătat, cu pregătirea şi încheindu-se cu adoptarea acestor acte. Întrucât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale are la bază principiul autonomiei locale, metodologia de adoptare a actelor de autoritate ale autorităţilor publice locale se stabileşte de către aceste autorităţi prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat în condiţiile legii. Numai metodologia privind elaborarea proiectelor de legi, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, instrucţiuni şi ordine, inclusiv ale prefecţilor este reglementată prin lege şi hotărâre a Guvernului. (Prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată în M. Of., partea I, nr. 777/2004.

Pregătirea proiectelor actelor de autoritate începe cu declanşarea procesului decizional şi se finalizează o dată cu introducerea proiectelor de hotărâri în dezbaterea autorităţii deliberative colegiale sau, după caz, supunerea proiectelor de dispoziţii, spre analiză, autorităţii unipersonale, adică primarului.

Declanşarea procesului decizional apare din necesitatea unei noi decizii şi are loc prin manifestarea iniţiativei celor îndreptăţiţi de lege, aceştia fiind primarul şi consilierii locali, individual, în grupuri sau în comisii de specialitate, din oficiu sau la sesizarea altor persoane.

Cu toate că în ceea ce priveşte manifestarea iniţiativei în adoptarea unui act de autoritate al administraţiei publice locale, prin regulamentul de funcţionare a consiliului local nu este prevăzut acest drept şi în favoarea cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială, în realitate, cetăţenii îşi manifestă acest drept, în mod implicit, prin cererile, sesizările şi reclamaţiile adresate primarului sau consilierilor locali. Este adevărat însă că aceste propuneri de reglementări trebuie prezentate şi susţinute în şedinţele consiliului local de către persoanele abilitate prin regulamentul propriu de funcţionare. (S-a observat de mai multe ori că unele hotarâri ale consiliului local Moldoveni au fost adoptate în urma unor cereri sau sesizări ale cetăţenilor.)