Practică de specialitate în instituția publică

Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei Copălău

STATUTUL COMUNEI COPĂLĂU

Comuna Copălău are o suprafaţă de 4.346 ha teren. Este situată la sudul judeţului Botoşani, având ca vecini la N comuna Suliţa, la S comunele Flamânzi şi Frumuşica, la E comuna Flamânzi şi la V comunele Coşula şi Baluşeni.

Satele component ale comunei sunt Copălău şi Cerbu.

Satul de reşedinţă al comunei este satul Copălău.Satul Cotu este situate la sudul localităţiide reşedinţă iar satul Cerbu la sud-estul acesteia.

Distanţele dintre satele componente sunt de 2 km între satele Copălău şi Cotu, 5 km între satele Copălău şi Cerbu şi 7 km între satele Cotu şi Cerbu.

Comuna Copălău are o populaţe de 4.184 locuitori. Reprezentată pe localităţi, populaţia comunei se prezintă astfel:

- Copălău -2.726 locuitori -65% din populaţia comunei,

- Cerbu - 810 locuitori -19% din populaţia comunei,

- Cotu - 648 locuitori -16% din populaţia comunei.

Marea majoritate a populaţiei comunei sunt români, reprezentând 97% iar 3% din aceasta este de etnie rromă.

Din punct de vedere arheologic, comuna Copălău este atestată de cetatea Jorovlea, care datează din secolele VI-III înaintea lui Hristos, precum şi resturile de vase de ceramică roşie, descoperite de pe dealul Razimă. Săpăturile din şantierele arheologice Jorovlea şi Razimă, au scos la iveală figurine, resturi de vase de ceramică roşie, vârfuri de suliţă din silex şi altele. Urmele ceramice atestă şi preocuparea locuitorilor pentru olărit.

Populaţia din Jorovlea a coborât spre zona dintre dealuri pe locul unde s-a construit şi o biserică din lemn , în locul numit Cotul Bisericii, de unde provine şi denumirea actuală a acestei zone.

Trăind într-o zonă împadurită, populaţia acesteia avea ca preocupare creşterea albinelor, iar stupii erau confecţionaţi din buduroaie de tei, peste care se aşezau copaie. De aici provine şi numele satului Copălău.

Cetatea Jorovlea, care face parte din salba de cetăţi Cotnari-Stanceşti, arată preocuparea locuitorilor de a se apăra împotriva invadatorilor. Săpăturile arheologice efectuate atât la Jorovlea cât şi pe Răzima, au fost puţin inserate în Anuarul Statistic al Muzeului Judeţean, însă considerăm că ultimele cercetări efectuate la Jorovlea, vor da dimensiunea importanţei cetăţii şi a urmelor arheologice descoperite în zonă.

Comuna Copălău nu are un document care să ateste o anumită dată de atestare, dar resturile de cultură demonstrează că începând cu secolul al XV-lea, în acest ţinut activau oameni, care aveau ca preocupare agricultura, creşterea albinelor şi păstoritul.

Aceste aspecte sunt demonstrate cu probe de resturile arheologice, cum ar fi şi Biserica din lemn din Cotul Bisericii, ale cărei urme se cunosc şi astazi.

În decursul timpului , comuna Copălău a fost arondată plasei şi comunei Coşula, precum şi comuna Coşula a fost unificată cu comuna Copălău în perioada 1968-2003, având în componenţă 7 sate.

Autoritatea locală a comunei este Primăria, Consiliul local, care este compus din 13 membri şi Postul de Poliţie.

Comuna este străbătută pe o distanţă de 6 km de drumul European 58 ce face legătura cu municipiile Botoşani şi Iaşi, pe o distanţă de 7 km de drumul judeţean 208H ce face legătura cu comuna Suliţa, de două drumuri comunale în lungime totală de 27,6 km şi un număr de 94 drumuri sateşti în lungime totală de 61 km.

Ca instituţii principale, comuna are 5 şcoli şi 3 gradiniţe, în domeniul educaţiei,în domeniul culturii un cămin cultural şi o bibliotecă comunală care conţine un numar de 17.000 volume de carte, în domeniul sănătăţii două cabinete medicale umane şi un cabinet sanitar-veterinar, toate în satul de reşedinţă, precum şi un cabinet stomatologic în satul Cotu.

În domeniul economic există în comună un număr de 45 de agenţi economici (societăţi comerciale, asociaţii familiale şi persoane fizice), iar ca servicii Ghişeul de Poştă.

Comuna Copălău are un patrimoniu public compus din două drumuri comunale, 94 drumuri săteşti, 10 puncte de colectare deşeuri, teren sport, teren cimitir,teren şcoli, teren post poliţie, teren Consumcoop, teren bazine apă, Cămin Cultural Cotu, sediul Primăriei, cabinete medicale, magazie bloc şi două poduri de lemn. Bunurile care alcătuiesc domeniul public al comunei se află pe întreg teritoriul acesteia.

Patrimoniul privat al comunei este compus din suprafaţa totală de 4,32 ha teren, care este concesionat unor persoane fizice şi juridice în vederea construirii de locuinţe sau desfăşurării unor activităţi economice şi păşuni comunale în suprafaţă totală de 160,42 ha, având o valoare totală de 925.360.000 lei. Deasemenea, bunurile care alcătuiesc domeniul privat al comunei se află pe întreg teritoriul acesteia.

Partidele politice care îşi desfaşoară activitatea în comună sunt Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Conservator.

Conform prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea IV- "Reţeaua de localităţi", localităţile comunei Copălău, sunt încadrate pe ranguri de localităţi, după cum urmează:

- Localitatea Copălău -rangul IV- ca localitate de reşedinţă,

- Localitatea Cotu -rangul V,

- Localiatatea Cerbu -rangul V.

Sediul Primăriei şi al Consiliului local al comunei Copălău, este în satul Copălău, comuna Copălău, judeţul Botoşani.

Consiliul local al comunei Copălău are în componenţă un număr de 13 consilieri locali, din care 6 aparţin partidului politic PNL, 3 aparţin partidului politic PSD, 3 aparţin partidului politic PD-L, iar unul aparţine partidului politic PC. Membrii Consiliului local au fost aleşi în alegerile locale din data de 1 iunie 2008, iar Consiliul s-a constituit la data de 19 iunie 2008.

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau altor personae importante, representative pentru comună, titlul de cetăţean de onoare al comunei. Totodată, Consiliul poate hotarî atât cu privire la anumite drepturi de care se bucură persoanele cărora li s-a conferit acest titlu, cât şi retragerea acestuia.

Consiliul local hotărăşte cu privire la darea în administrare a anumitor bunuri aflate în proprietatea publica sau privată a unităţii administrativ-teritoriale, regiilor autonome sau instituţiilor publice, asupra concesionării sau închirierii acestora în condiţiile legii, asupra atribuirii în folosinţă pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfaşoară activitatea de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice, precum şi asupra cumpărării sau vânzării a astfel de bunuri aflate în proprietatea privată a unităţii administrati-teritoriale.