Practică Primăria Bacău

1. Prezenatrea instituţiei

1.1. Scurt istoric

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea centralvestică a Moldovei, la doar 9, 6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, ″poarta Siretului″, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica- Barboiu. Geografic, se află la interferenţa meridianului de 26º55' longitudine estică cu paralela de 46º35' latitudine nordică. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţă de 4 186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181 m. Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu.

Geografic, se află la interferenţa meridianului de 26º55' longitudine estică cu paralela

de 46º35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţă de 4 186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181 m.

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie al principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Şi azi Bacăul e străbătut de o reţea densă de căi rutiere care îi asigură legătura cu alte localităţi − E85; DN15; DN 2F; DN 11 dar controlează şi reţeaua feroviară pe tronsoanele Adjud – Bacău, Bacău – Roman, Bacău – Paşcani, Bacău – Bicaz. În ceea ce priveşte transportul aerian, în Bacău funcţionează, la 6,5 km sud de municipiu, un aeroport care are ce obiect asigurare a transportului de pasageri şi de mărfuri, precum şi asigurarea protecţiei navigaţiei aeriene şi zborului tuturor aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian ce-i revine.

1.2. Locul şi rolul în sistemul A.P.

Anii ’80 şi începutul anilor ’90 sunt marcati de schimbări politice şi economice majore în majoritatea regiunilor lumii. Succesul economiilor de piată, eşecurile sistemelor centralizate bazate pe economia de comandă şi ineficienta întreprinderilor de stat au învins rolul puternic al statului din economiile dominate de controlul public al statului. În acelaşi timp, abuzurile regimurilor autoritare au condus la căutarea unor forme de guvernare mai potrivite. Aceste două modificări fundamentale, care caracterizează o mare parte a tărilor lumii, au fost descrise ca ”înfiintarea pieţelor libere şi evolutia către o guvernare democratică mai răspunzătoare”.

Relaţiile dintre autorităţile publice locale şi cele centrale capătă noi dimensiuni. Intervin modificări ale responsabilităţilor ce revin fiecărui nivel. Autorităţile publice locale capătă noi responsabilităţi cărora trebuie să le facă faţă. Modalitatea de relaţionare dintre cele două nivele de guvernare este stabilită prin cadrul legislativ adoptat de fiecare ţară. Astfel se realizează o opţiune pentru un anumit tip de stat al bunăstării şi pentru un mod anume de furnizare a serviciilor sociale.

Atât în sistemele democratice, cât şi în cele în curs de democratizare, guvernarea îndeplineşte funcţiuni ca menţinerea securităţii, furnizarea serviciilor publice şi asigurarea unui tratament egal în faţa legii.

Începutul anilor ’90 a marcat începutul schimbărilor în societatea românească şi anume trecerea la democraţie şi de la economia centralizată la economia de piaţă. Această opţiune determină schimbarea relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi în sensul unei participări a cetăţenilor la viaţa societăţii. În plus hotărârile care se adoptă trebuie să beneficieze de suport din partea acestora, ceea ce face cu atât mai necesară o consultare a populaţiei. Populaţia este capabilă să-şi exprime opiniile prin vot şi să sancţioneze diverse hotărâri care afectează negative sau sunt percepute ca afectând negativ anumite grupuri sociale. Constituţia, ca formă de contract social, permite o mai largă implicare a cetăţenilor în viata comunităţii şi prevede consultarea ceăţenilor cu privire la hotărârile importante care privesc populaţia. Administraţia publică, atât la nivel central, cât şi la nivel local este cea care pune în practică acest contract social. Având în vedere că România a optat pentru un stat al bunăstării descentralizat, administraţia publică locală capătă tot mai multe responsabilităti şi pentru a beneficia de sprijinul populaţiei în punerea în aplicare a hotărârilor adoptate este absolut necesară nu doar consultarea cetăţenilor, ci şi implicarea acestora în procesul luării deciziilor şi al aplicării acestora.