Prefectul

Istoric al reglementarii

Prefectul este asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana , ea a fost create in anul al VIII-lea de la Marea Revolutie franceza si pana la modificarea Constitutiei Frantei, din anul 1958, prefectul fiind reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului in care functiona.

In administratia romaneasca, prefectul (cuvant preluat din limba latina, care are semnificatia „cel care a fost pus în fruntea”) a fost introdus la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Initial, prefectul era numit prin decret al domnitorului, iar mai apoi al regelui si avea atributii importante privind conducerea politica si administrativa .

“In Romania, functia de prefect a fost instituita pentru prima data prin Legea pentru consiliile judetene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 care, in art.91 prevedea ca prefectul ca, cap al administratiei judetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotararile consiliului judetean.”

Institutia prefectului isi are reglementarea legala in prezent conform art.252 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, în calitate de reprezentant al Guvernului. In Constitutia Romaniei, el este reglementat in Capitolul V, Sectiunea a 2-a, consacrata Administratiei publice locale, art.123, intitulat Prefectul.

Prefectul. Dispozitii generale

“Ca reprezentant al Guvernului, dar mai ales ca autoritate unipersonala, prefectul poate fi supus “jocului politic”, iar functia sa poate avea caracter politic, dar nimic nu a oprit ca, prin lege, prefectul sa fie inclus in sfera functionarilor publici. Acest fapt a fost realizat, de altfel, prin Legea nr. 340/2004 care precizeaza ca prefectul face parte din categoria inaltilor functionari publici incepand cu 1 ianuarie 2006.”

Inainte de modificarile aduse de reglementarile legii 340/2004, prefectul indeplinea conditiile aplicabile unui functionar public, doar ca numirea si eliberarea sa din functie se facea de catre Guvern, pe considerente politice, acesta chiar depunea juramantul in fata Guvernului si Primului-Ministru, iar mandatul acestuia avea o durata egala cu cel al Guvernului, respectiv de 4 ani. Acum, el este numit de prim-ministru, iar atributiile sale au pierdut (oficial) componenta politica, principalele atributii fiind de a supraveghea serviciile deconcentrate ale administratiei publice centrale din judet si legalitatea actelor administrative emise de autoritatile locale.

Rolul si statutul prefectului

Conform OUG 57/2019, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local . De asemenea, prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale , prefectul asigură conducerea comitetelor județene pentru situații de urgență dar si asigură verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale și poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale . Asadar, din acest articol reiese faptul ca prefectul nu este superior primarului, ei aflandu-se intr-o relatie de colaborare, prefectul avand doar rolul de a verifica legalitatea actelor administrative, nu si de a da dispozitii cu privire la modul in care acestea ar trebui executate.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Prefectul municipiului Bucuresti este ajutat de 3 subprefecti. Functia de prefect este considerata functie din categoria inaltilor functionari publici.