Procesul de informatizare a organizării de servicii publice

Cap. 1

De la biblioteca tradiţională la biblioteca digitală

Dintotdeauna omenirea şi-a dorit să-şi poată transmite valorile, pe care le considerau sacre, către generaţiile viitoare. O parte din aceste valori a fost transmisă prin viu grai sau prin scrierile rămase de la predecesori dar cea mai mare parte a vechilor scrieri s-au pierdut în negura timpului pentru totdeauna. Explozia informaţională care caracterizează perioada în care trăim modifică cerinţele de păstrare a acestor valori.

Asistăm la începutul secolului XXI la o explozie informaţională care generează uriaşe cantităţi de informaţie, într-o multitudine de forme, în toate domeniile societăţii, de la modalităţile de petrecere a timpului liber la cercetarea la nivel guvernamental şi redactarea rapoartelor de dezvoltare .

Un loc special în sfera serviciilor de informare şi cunoaştere pentru domeniul învăţământului îl ocupă biblioteca, cu noul ei rol de furnizor şi mediator de informaţii între comunitatea celor care le produc (autorii şi editurile) şi a celor care le consumă (cititorii).

Prin definiţie, biblioteca este o “instituţie de cultură în care se adună, se organizează şi se păstrează fonduri de publicaţii (cărţi, reviste etc.) şi manuscrise pentru a fi folosite de cititori” .

Astăzi, într-o societate care tinde spre transformarea ei într-o societate informaţională, o societate a cunoaşterii, nu mai este suficient ca biblioteca să ofere doar servicii de informare asupra colecţiilor pe care le deţine – şi astfel să fie considerată o bibliotecă modernă informatizată – ci trebuie să devină un mediu de informare şi comunicare multidisciplinar, complex, deschis oricăror nevoi informaţionale ale comunităţilor pe care le serveşte.

Bibliotecile au depăşit stadiul în care principalele resurse informaţionale erau cărţile, publicaţiile periodice şi documentele tipărite, pentru că nu pot ignora importanţa facilităţilor oferite de exploatarea noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale – această ignorare ar fi dus la pierderea treptată a utilizatorilor. De aceea, mare parte a bibliotecilor din ţară, şi în special bibliotecile care se adresează mediului universitar şi cercetătorilor, sunt biblioteci cu resurse multimedia în continuă creştere, chiar dacă un segment al utilizatorilor este, încă, dependent de mijloacele de informare tradiţionale.

În ultimii ani bibliotecile şi-au dezvoltat strategii ce urmăresc:

 asigurarea accesului la toate tipurile de informaţii;

 oferirea posibilităţilor de instruire permanentă;

 iniţierea utilizatorilor în folosirea tehnologiilor informaţionale, accesul la calculatoare şi la aplicaţii de programe.

Este evident că bibliotecile adoptă noi metode pentru a-şi pune în valoare potenţialul, astfel încât multitudinea de cunoştinţe şi experienţe umane existente în bibliotecă să ajungă la utilizatorii serviciilor oferite de către aceasta pentru a le oferi noi mecanisme de raportare la mediul social, economic, politic etc.

Bibliotecile trebuie să se adapteze conştient la exigenţele actuale ale mediului pentru a deveni un spaţiu activ şi atractiv pentru viaţa comunităţii, adoptând o atitudine dinamică având ca scop facilitarea accesului utilizatorilor la întregul capital de informaţii produs de societatea umană în evoluţia sa istorică.

Mediul informaţional într-o evoluţie continuă, tehnologia care oferă tot mai multe posibilităţi de a pune la dispoziţia utilizatorilor resurse de informare obligă aceste instituţii să-şi reconsidere rolul şi poziţia în societate şi să intre cât mai rapid şi cât mai active pe scena transferului electronic de informaţii. Modul în care bibliotecile achiziţionează, organizează şi diseminează informaţia a cunoscut o profundă transformare odată cu apariţia Web-ului. În calitatea lor de intermediari între universul resurselor de informare şi comunitatea utilizatorilor, aceste structuri folosesc tehnologia pentru a-i pune pe utilizatori în legătură cu informaţiile necesare, pe care în prealabil le evaluează în privinţa gradului de relevanţă, corectitudine, precizie etc. Tehnologia trebuie exploatată de biblioteci în sensul creării unor programe, produse şi servicii de informare noi, proiectate astfel încât să vină cât mai bine în întâmpinarea nevoilor de informare ale utilizatorilor. Trebuie dezvoltate servicii de informare noi nu pentru a le înlocui pe cele tradiţionale, ci pentru a le diversifica şi îmbunătăţi. Bibliotecile trebuie să furnizeze servicii cât mai bune, atât tradiţionale, la sediul său, cât şi moderne, online. Şi în acest context trebuie să se pună un accent sporit asupra educaţiei şi dezvoltării profesionale continue a bibliotecarilor.