Extras din proiect
1.PREZENTAREA DOMENIULUI DE ELABORARE A POLITICILOR PUBLICE
Conform Legii nr. 203/2003 (r1) din 16/05/2003 republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 89 din 26/01/2005,realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport reprezinta o prioritate nationala.
Componentele retelei de transport sunt: infrastructura de transport, reteaua de management al traficului si reteaua sistemului de pozitionare si navigatie,Ministerul Transporturilor si Infrastructurii trebuind sa se ocupe de realizarea,dezvoltarea si modernizarea retelei de transport.
Unul dintre obiectivele UE a fost acela de a crea proiecte prioritare, iar dacă la început au fost doar 12 astfel de proiecte, astăzi există 30 de proiecte prioritare, din care trei sunt pentru România: proiectul prioritar 7, fostul Coridor IV, de la Nădlac până la Constanţa prin Bucuresti, si până la Calafat; proiectul prioritar 22, tot fostul Coridor IV, pentru căile ferate, de la Curtici, Arad, Alba-Iulia, Brasov, Bucuresti, Constanţa si Arad, Timisoara, Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Calafat; cel de-al treilea proiect prioritar, cu numărul 18, fostul Coridor 7, are în vedere Dunărea, din Germania până la Marea Neagră.
Reţeaua rutieră din România
Autostrăzi 228,68 km
Drumuri naţionale (administrate si gestionate de CNADNR) 14.768 km
Drumuri judeţene (administrate de Consiliile Judeţene) 36.010 km
Drumuri comunale (administrate de Consiliile Locale) 27.781 km
Străzi în orase 22.328 km
Străzi în localităţi rurale (administrate de municipii, orase si comune) 97.660 km
Infrastructura
Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si comunale a caror grad de utilitate a scazut dramatic in ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din drumuri au fost reparate. Starea de uzura este mare si din cauza ca numarul soselelor din Romania a ramas aproximativ acelasi de peste zece ani. Soselele din zonele turistice au ajuns sa fie extrem de aglomerate in perioadele de sezon. In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati.
Din Romania, cea mai mare densitate a drumurilor publice o au regiunile Bucuresti - Ilfov - 49,9 kilometri, Nord-Est - 36,5 kilometri si Sud-Est Oltenia - 35,9 kilometri. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ca peste 60% din drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare."Daca nu vom finanta constructia de autostrazi, Romania risca sa fie izolata", a spus Orban. In ceea ce priveste transportul feroviar, se inregistreaza mici scaderi. Potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 au fost transportate 68,3 milioane de tone de marfuri fata de 69,1 milioane tone in
2005 si 72,7 milioane tone in 2004. Numarul pasagerilor ramane insa constant, in 2006 inregistrandu-se 94,4 milioane persoane transportate. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate. "Infrastructura feroviara romaneasca poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat aproape deloc investitii in acest sector", a afirmat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit lui Orban, compania CFR trebuie reformata, in conditiile in care, din 2015, orice companie europeana va putea opera pe cursele interne. Nici transportul aerian nu inregistreaza cresteri spectaculoase. Flota companiei Tarom este foarte saraca. A crescut insa traficul aerian datorita companiilor low-cost care au inceput sa opereze in Romania, printre care se numara Blue Air, My Air, Sky Europe si Wizz Air.
Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta. Mai multe studii internationale arata ca starea proasta a drumurilor si lipsa investitiilor in acest segment reprezinta un impediment major in calea dezvoltarii economice. In aceste conditii, modernizarea infrastructurii la standarde europene este una dintre prioritatile nationale pentru perioada 2007-2013. De altfel, infrastructura este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE.
Radu Berceanu spune in declaratia din Jurnalul National ca ministerul Transporturilor are suficienti bani europeni pentru constuirea de autostrazi si proiecte, dar nu are si resursele proprii necesare pentru a le pune in practica.Ministrul Transporturilor a declarat,in septembrie 2009, ca Banca Europeana de Investitii poate sa dea Romaniei toti banii pe care ii cere pentru dezvoltarea infrastructurii, dar aceste fonduri raman necheltuite pentru ca ministerul nu are destui bani pentru a incepe proiectele platite de UE.Ministrul a adaugat ca intregul buget al Transporturilor este de aproximativ 1,4% din PIB si ca nu isi permite sa ii cheltuie cu astfel de proiecte. Daca ar face asta, s-ar mari deficitul bugetar, explica Berceanu.Lipsa infrastructurii rutiere in Romania genereaza numeroase efecte negative, cum ar fi atragerea unui numar redus de turisti straini, scaderea sigurantei in trafic, cresterea cheltuielilor de intretinere si reparatie a masinilor, etc. Desi se investesc sume uriase in strazi, rezultatele abia se observa.
In Legea nr. 589/2003 din 22/12/2003 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 21 din 12/01/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european se prezinta urmatoarea lista cu proiectele prioritare, identificate de Romania impreuna cu Uniunea Europeana, care urmeaza a fi realizate pana in anul 2015.
Reteaua de cai rutiere - prezentata in anexa nr. 3a)*):
1. Nadlac - Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Lehliu - Fetesti - Cernavoda – Constanta;2. Sibiu - Brasov - Ploiesti – Bucuresti;3. Nadlac - Timisoara - Stamora Moravita;4. Halmeu - Satu Mare - Zalau - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia;5. Bors - Oradea – Zalau;6. Lugoj - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Filiasi - Craiova – Calafat;7. Drobeta-Turnu Severin – Calafat;8. Simeria - Hateg - Petrosani – Filiasi;9. Craiova - Alexandria – Bucuresti;10. Siret - Suceava - Bacau - Marasesti – Tisita;11. Albita - Husi - Tecuci - Tisita - Buzau - Bucuresti – Giurgiu;12. Buzau - Ploiesti
Preview document
Conținut arhivă zip
- Propunere de Politica Publica in Domeniul Transporturi.doc