Propunere de politică publică - transport

1. Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice în transporturi

Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară situându-se din acest punct de vedere la un nivel acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în interiorul localitățiilor dar și interurbane.

Prin aşezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecţie a mai multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei şi vestul de estul acesteia. Pe de altă parte, reţeaua de transport din România asigură legătura între reţeaua detransport comunitară şi reţeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de est şi Asia.

Transporturile se pot calasifica astfel:

1. În funcţie de caile de transport pe care se realizează:

a) Transporturi terestre

- pe cale ferată

- rutier

b) Transporturi pe apa

- navale

c) Transporturi aeriene

Transportul feroviar presupune deplasarea în spaţiu şi timp a bunurilor şi persoanelor cu ajutorul locomotivelor şi al vagoanelor, care circulă după un program prestabilit, pe trasee fixe, acestea fiind căile ferate.

Reţeaua feroviara publică acoperă, practic, întreg teritoriul ţării, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurând legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine; lungimea reţelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 3.942 km (35,9 %) linie electrificata; reţeaua este deservită în teritoriu de 1.051 staţii şi halte feroviare, 50 depouri şi remize de locomotive, 120 revizii de vagoane şi ateliere de zona şi 106 secţii de întreţinere a liniilor, lucrărilor de arta şi instalaţiilor de centralizare şi telecomunicaţii. În prezent, întreaga reţea feroviara este în curs de reabilitare şi modernizare pentru a permite trenurilor de călători să circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Din cauza investiţiilor scăzute vagoanele de tren şi locomotivele nu fac faţa cererii clienţilor iar infrastructura se afla la un nivel în stare proasta.

Reţeaua rutieră publică asigura accesul motorizat în majoritatea localitaţilor ţării, densitatea reţelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea reţelei este de 73.435 km (exclusiv stradală) din care 14.685 km1) (20 %) drumuri naţionale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrăzi) si 58.7502) km drumuri judeţene şi comunale. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865 km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită.

Din punct de vedere al gradului de modernizare reţeaua rutiera publică deţine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4 % (20.836 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 47 % (34.515 km) drumuri pietruite şi de pmânt. Drumurile naţionale constituie reţeaua majoritară a ţarii, pe ele desfăsurându-se cca. 70 % din traficul rutier. Din reţeaua de drumuri naţionale 91 % au îmbrăcăminţi moderne, 8 % îmbrăcăminţi asfaltice uşoare şi 1 % sunt pietruite. În anul 1991 a fost lansat un program de reabilitare şi modernizare a drumurilor naţionale în 15 etape. Programul vizeaza aducerea drumurilor naţionale la parametrii prevăzuti în AGR - Acordul european privind principalele artere internaţionale de trafic rutier. În prezent se depun eforturi în scopul asigurării întreţinerii drumurilor.

Pentru a face faţa traficului în general şi pentru a preveni accesul traficului greu în localităţi, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a prevăzut un program de construcţie a unor variante de ocolire a oraşelor Craiova, Timişoara, Piteşti şi Sibiu.

Ca urmare a finalizării unor proiecte de reabilitare şi efectuării lucrărilor de reparaţii capitale la drumurile naţionale s-au îmbunătăţit parametrii tehnici ai drumurilor respective, reducându-se lungimea drumurilor cu durata de exploatare expirata şi obţinându-se o crestere a capacitătii de circulaţie şi a siguranţei traversării liniilor de cale ferată prin construirea de pasaje denivelate.

Drumurile judeţene au o lungime de 28.128 km, din care 3.770 km modernizate, 15.276 km cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, 7.585 km pietruite şi 1.497 km de pământ.

Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km modernizate, 4.440 km cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare, 18.022 km pietruite şi 7.222 km de pământ. În cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, în ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.

Reţeaua de căi navigabile se situează în întregime în partea de sud şi sud-est a României cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea reţelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea navigabilă internaţională, 524 km braţele navigabile ale Dunării şi 91 km căi navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra şi Poarta Alba-Navodari); în reţeaua de căi navigabile interioare şi Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime şi 26 porturi fluviale. Datorita fluviului Dunarea şi a căilor navigabile permite transportul de marfă în containere, dar există şi o lipsa a unor depozite pentru containere.

Romania dispune de unul dintre principalele centre de distribuţie care deservesc regiunea Europei Centrale şi de Est, şi anume Portul Constanţa.

Porturile romănesti dispun de cca. 49.000 m construcţii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgenţe lucrări de reconstrucţie.