Recenzie - guvernanță modernă

I. Tema lucrarii: motivarea sa

Freeman John Dyson, faimosul teoretician care s-a evidentiat in domeniul fizicii cuantice spunea despre tehnologie ca aceasta este „un dar de la Dumnezeu. Dupa darul vietii, este poate cel mai mare dintre darurile lui Dumnezeu. Este mama civilizatiilor, a artelor si a stiintelor.”

Putem afirma ca tehnologia este un mod de a organiza universul astfel incat omul sa nu fie nevoit sa experimenteze pe propria piele, in timpul cautarilor sale, toate acele neajunsuri care ne fac umani.

Acesta din tagma aduce in discutie ideea care ne indica faptul ca rolul unui stat este acela de a oferi produse si servicii publice de cea mai buna calitate pentru satisfacerea nevoilor sociale generale si specifice pentru persoane fizice si juridice, in conditii de eficienta economica. Iar acest deziderat nu este nici pe departe realizabil in conditiile in care societatea nu va fi „hranita” cu informatii despre cum se comporta actorii politici si institutionali in actiunile lor.

Asadar, daca premisa de la care pleaca statul este cea de mai sus, asimilata in combinatie cu faptul ca gradul de tehnologizare existent este deja foarte ridicat, atunci vom realiza faptul ca acum, mai mult ca niciodata, sistemele informatice si tehnologia informatiei, adica TIC, vor reprezenta calea catre o inflorire fara precedent a transparentei si informarii cetatenilor, chiar vom asista la cazuri mai rare de coruptie (deoarece este greu, daca nu imposibil ca cei corupti sa isi mai desfasoare activitatile ilegale in vazul societatii foarte bine informata).

Sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) este unul dintre domeniile cu cea mai importanta rata de crestere si care promite foarte mult atat in domeniul privat, lucru pe care il vedem in fiecare clipa, prin multitudinea de produse finale de calitate, adaptate nevoilor consumatorilor, dar totodata relativ ieftine.

Acelasi lucru se poate aplica si in sectorul public, in vederea cresterii in ritm exponential a deschiderii guvernelor si a asigurarii transparentei mult visate inca din anii de sfarsit ai Primului Razboi Mondial

Rata schimbarilor ce au loc in domeniul tehnicii este uluitoare, ceea ce ne impiedica la orice moment in a reda o definitie exacta, care sa reflecte intrutotul beneficiile obtinute de pe urma acesteia, dar putem afirma fara grija faptul ca prin tehnologia informatiei ne referim la folosirea de computere personale dar si de echipamente de telecomunicatie pentru a inregistra, procesa, calcula si transfera in cel mai scurt timp anumite informatii sub forma de date, imagini si voce, dintr-un loc anume in altul, la o distanta considerabila. TIC-ul este considerat ca fiind o resursa strategica cheie, care devine indispensabila in interiorul organizatiilor publice.

Asadar, este lesne de inteles din ce motive a fost aleasa aceasta tema, si anume: aceasta reflecta modul in care evolutia societatii, reflectata primar prin inventarea unor tehnologii avansate, isi pune amprenta asupra propriului mecanism de conducere publica, inlesnind comunicarea dintre structurile de stat si beneficiarii serviciilor acestora, respectiv cetatenii si totodata asigura in mod eficient si concis transparenta mult necerara pentru a reduce implicit si nivelul coruptiei la nivelul statelor lumii. Trebuie precizat si faptul ca articolul studiat, dupa cum este mentionat si in titulatura sa, se refera la doua cai de comunicare vaste – ce se folosesc de transmiterea de date electronice – care difera numai prin sursa care emite:

- O data este vorba de initiativa guvernamentala – aici referindu-ma la guvernarea electronica

- Pe de alta parte avem prezenta si vocea sociala – un conglomerat de opinii ale cetatenilor exprimate via retele sociale dintre care putem enumera: Twitter, Facebook, Wikileaks si altele.

II. Scurta prezentare a autorilor

Articolul care a devenit baza acestei recenzii reprezinta practic punctul de vedere, optica suprapusa a trei autori – John C. Bertot, PaulT. Jaeger si Justin M. Grimes.

John Bertot este inca din anul 2008 profesor si co-director al Centrului pentru Informare (iPAC) la Universitatea din Maryland College Park iSchool. De asemenea, el serveste ca director al programului MLS, pozitie obtinuta in luna iulie a anului 2011.

Acesta a primit titlul de doctor de la Scoala pentru Studiul Informatiilor din cadrul Universitatii Syracuse iar spacializarea sa consta in cercetari referitoare la politica de informare si de telecomunicatii, e-guvernare, tehnologii de planificare si evaluare in cadrul agentiilor guvernamentale dar si studii teoretice referitoare la planificarea si evaluarea in acest domeniu. El este de asemenea presedintele ales al Societatii pentru un Guvern Digital din America de Nord (DGSNA). Betrot a servit anterior in calitate de Presedinte al American Library Association (ALA), iar in prezent face parte din Comisia ALA pentru Cercetare, Statistica si E-guvernare.

Mai mult, prezenta sa este extrem de activa pe planul publicatiilor din doemniul sectorului public, fiind editorul jurnalelor Government Information Quarterly (din care este extras articolul care sta la baza recenziei) si The Library Quarterly.

Paul T. Jaeger este in prezent asistent profesor, director al Centrului de Informare Politica si Guvernare Electronica, precum si director asociat al Centrului pentru Biblioteca si Inovarea Informatii stabilt in cadrul Colegiului de Studii de Informare de la Universitatea din Maryland. El este editor asociat al publicatiei Library Quarterly iar aria sa de specialitate se concentreaza la modalitatile in care legislatia si politica de informare influenteaza comportamentul societal. El este autorul a mai mult de optzeci de articole si capitole de carte, insa meritul ii apartine in totalitate entru nu mai putin de 6 volume publicate.

Justin Grimes este un doctorand in cadrul aceluiasi Colegiu de Studii de Informare de la Universitatea din Maryland dar si un cercetator asociat al Centrului de Informare Politica si Guvernare Electronica iar opiniile acestuia in cazul de fata sunt pretioase din punct de vedere al pasiunilor si inclinatiilor dobandite de acesta – e-guvernare, politica informatiei, guvernare 2.0 (social media).