Relevanța criteriilor evaluării proiectelor de decizie în administrația publică

Capitolul I. Decizia administrativa

1.Notiunea de decizie

Decizia administrativa reprezinta o manifestare de vointa a administratiei, premergatoare unei actiuni sau inactiuni, prin care se opteaza pentru o varianta in vederea realizarii unui scop

Referindu-ne la decizie in general, aceasta reprezinta un element indispensabil al coeziunii si al duratei oricarei activitati umane, ea pune in evidenta doua elemente constitutive: intelegerea si vointa, decizia rezultand din raportul ce se stabileste intre acestea.

Decizia reprezinta un act social, deliberat, al unei persoane sau grup de persoane prin care se stabilesc scopul si obiectivele unei actiuni, directiile si modalitatile de realizare a acesteia, toate determinate in functie de o anumita necesitate, pe baza unui proces de informare, reflectie si evaluare a mijloacelor si a consecintelor desfasurarii actiunii respective.

Decizia administrativa se caracterizeaza printr-o serie de particularitati determinate de faptul ca decizia si procesul decizional imbraca aspecte si forme diferite; in functie de subiectul, autorul de la care emana, domeniul sau obiectul la care se refera, sfera de intindere, continutul si natura prevederilor pe care le statorniceste.

Incercand sa individualizam, caracterizand decizia administrativ , pornim de la ideea ca administratia publica poate fi definita, in sens larg, ca activitatea ce se desfasoara de catre autoritatile administratiei publice in vederea organizarii executarii sau executarii directe a deciziilor politice cuprinse in normele de drept adoptate de puterea legislativa. Putem spune ca decizia administrativa este este cea luata de regula de autoritatile publice cuprinse in sistemul autoritatilor administratiei publice

Orice decizie trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte:

- Sa fie fundamentata stiintific;

- Sa aiba un caracter realist;

- Sa intervina in timp util;

- Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior;

- Sa fie oprtuna.

2. Procesul decizional

Pentru a putea vorbi de proces decizional trebuie avuta în vedere si notiunea de decizie administrativa, precizata mai sus. Procesul decizional cuprinde o multitudine de decizii care în elaborarea lor trec printr-o serie de etape bine determinate. Procesul decizional este prezent chiar si atunci când sunt prestate sarcini sau activitati marunte sau atunci când sunt semnate documente oficiale (de catre un ministru, conducator sau presedinte de stat). Altfel spus, deciziile sunt o componenta de baza a activitatii zilnice a functionarilor publici din zilele noastre, si cu ajutorul lor se realizeaza în mare parte activitatea de administratie publica.

Structura procesului decizonal, respectiv numarul, continutul si legaturile dintre activitatile (etapele) procesului raman o problema oarecum controversata.

Herbert Simon, intr-o succesiune de articole si lucrari din anii ’60 si ’70, a propus o schema a procesului decizional suficient de generala pentru a putea fi considerata totusi un veritabil model canonic al luarii deciziilor. Aceasta schema cuprinde patru faze:

- Investigarea;

- Conceptia;

- Selecti;

- Evaluarea.

Dupa J. Stoner sau W. Kickert , procesul decizional cuprinde urmatoarele stadii:

- Diagnoza si definirea problemei;

- Stingerea informatiilor si analiza faptelor relevante;

- Dezvoltarea alternativelor;

- Evaluarea alternativelor;

- Alegerea celei mai bune alternative;

- Analiza posibilelor consecinte alei decizie luate;

- Aplicarea decizie.